2675.Înspre un înainte necunoscut, neștiut

  Chiar și puritanii cei mai înfocați nu-și dădură seama că-I încalcă perceptele. Închinîndu-se la un neica-nimeni, un oarecare mort străvechi, nici măcar sfînt. Că atunci cînd iau aflat osemintele nu aduceau măcar a fi ale unui sfînt obișnuit. Ci pur și simplu oase de mort normal și exact toată familia din NT(noul testament) în păr. În plus soția lui isus și fiu-su, ce nu-s prin NT, că-i încurca. Minciuni urîte.
  Lumea merge așa înainte, înspre un înainte necunoscut, neștiut, nici măcar aproximat. În lumea supusă LUI, deocamdată pe bîjbîite, parcă-i întuneric și totuși se mai zărește cîte ceva. Ici și colo se mai înaintează cît de cît, datorită unora ce le mai permite cîte ceva. Orbiți și aceia de nedreptatea ce I se face LUI și nouă in corpore.
  Deci EL le dă voie la cîte cunoașteri, dar omenirea orbită îi molipsește oarecum. Și nu-s chiar cum ar trebui pe toată linia, mai patinează în deriva lumii ne dezmeticită. Că-n spiritualitate, lucrul SĂU, o fost greu și este, de a face ordinea corectă.