Frica îi molipsitoare, se ia ca orice boală contagioasă, dar tratament în lume nu-i, e de la EL să ne atenţioneze că L-am uitat şi să ne întoarcem spre Divinitate Respectînd-o cum doreşte. Există şi frica de EL cînd îL simţim aproape prin diverse forme de presiune intimă cînd avem o legătură cu EL şi nu-L ascultăm ba îI şi greşim, dîndu-ne seama cu întîrziere şi ne părăseşte un timp şi o încurcăm, fiind pedepsiţi tot ca o formă de atenţionare ca să ne îndreptăm cum ni-i calea ce o învăţăm încă în curs.
Deci frica ce-i în lume între oameni, temeri diferite cauzate de pedepse în curs ce ne pîndesc, mai mult ori mai puţin vizibile, boli, catastrofe, războaie şi altele interumane neînţelegeri, toate ca urmare a părăsirii noastre de către EL, luîndu-şi mîna de pe noi, sîntem expuşi ca să ne dezmeticim că-I datorăm respectul cuvenit. Şi acele temeri, frici dispar, că EL revine şi ne apără, cînd dăm semne de îndreptare, moralizîndu-ne comportamentul interuman şi respectîndu-L cum ne pricepem fiecare.
EL şi contează pentru îndreptarea unora pe frica ce ne-o induce, e cea mai de jos de se poate spune formă de respect, respectul datorat LUI de frică. Nu-i prea cine ştie ce, acest gen de respect, dar de nu putem altfel să-L urmăm şi de frică facem ce ni se cere de SUS şi tot e ceva mai bine decît cînd nu pricepem nimic ce avem de făcut şi tot sîntem pedepsiţi degeaba, pentru că nu-L pricepem şi pace. Deci ne cocoşează degeaba, prin diverse suferinţe şi nu ştim cum să ne îndreptăm, pentru că la o adică de frică unii s-ar îndrepta cît de cît, dar legăturile fiind întrerupte, urmează un dezastru din necunoaşterea corectă a cerinţelor SALE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu