2919.Curățite și înmiresmate de bine și utilul regăsirii

  Misterul e legat tot de însingurare, muncă pentru izbînda ce-o afli, realizarea deosebită. Că-i taină necomplicată pentru cine le știe, citește, paște, stăpînește la îndemînarea. Ce-i simțită pe acolo unde te afli, oarecum sălășluiește nestingherită ademenitoare. În preajmă îi dă tîrcoale, pentru alții deosebit de greu, dar acolo ușor, creativ însingurat deocamdată.
  Dar școlirea se plătește, așa-i cerința și de probă am primit. Fără slogane și gălăgie, în liniștea cuprinsă dătătoare de speranțe de mai bine. Cu datele imediate ale conștiinței de lucru, străfunduri de îndemnuri de mult statornicite. În ființa neamului, regăsite-n noi, să ne bazăm că-I plac așa cum ne cum. Să ni le înălțăm o dată cu noi, curățite și înmiresmate de bine și utilul regăsirii.
  Că avem amintirea obidei, ocara cugetelor noastre, năzărite-n optimism deșert. Nu-i concurs de împrejurări ci tainică îndeplinire a unei știute Acolo înfăptuiri.Că-i și șovăire, e dar ne căutăm de drum, cum e de urmat firesc cum putem.

2283.Nevoia de a depăși necunoscutul, desăvîrșirea

  Trufia, prostia ce se dă rotundă, că știe și drege și-n realitate e goală de conținut și e spoială. Doar misterul împinge spre cunoașterea firească, nevoia de a depăși necunoscutul, aflarea a noi cunoștințe. Desăvîrșirea în îndreptare. Să-L aflăm cît mai bine și corect, pe înțelesul nostru, că nu-i alt Dumnezeu, chiar dacă-I dosit de nedreptate. Chiar de micinoșii se laudă cu necuratul lor mort vechi. Care nu-i în stare de nimica corespunzător, nici de bine nici de rău, inert ca orice mort.
  Mai mult e expus, că așa dorește CER-ul, să se vadă că nu-i nici o brînză cu el ori fără el, doar închipuire, deșărtăciune. Ratînd viața de te iei după bazaconiile creștinismului, ce-L ascunde pe Dumnezeu și-l expune ne necuratul mort. Doar neputincioșii, naivii și gură-cască se mai iau după neroziile nedrepților încă în acțiune, că li se permite de fărădelegea lumii. Că EL mai permite unora care-L caută și nu-L află corect, să se-ncurce cu nedrepte religii, doar, vor afla adevărul SĂU.
  Dar nu-i chip în așa neputință generală încă să răzbată lumina SA, ci întunecata strîmbătate ce I se face. Și acei chemați la EL, dar aflați încă pe căi greșite plătesc, fiind părăsiți și chiar dispar, ratînd viața. Ce într-o vreme tare promițătoare era și-n roz, dar din nepricepere, s-o feștelit rău de tot.

2043.Peste tot în lume-I EL

   Misterul e și-n relațiile de aflarea și cercetarea științifică, încă acolo-i, mai permenent prezent. Și nu încurcă ci sprijină cunoașterea, excepțiile care confirmă regula. Ce-i implicați sînt obișnuiți că-L întîlnesc în relații laice, peste tot în lume-I EL. Sîntem creația SA și încă ne acomodați oarecum cum ar trebuie cu EL și Lumea LUI.
   Tot la fel de nelipsit E EL și atunci cînd avem neplăceri și prin unii și alții. Binevoitori ne sprijină să-L găsim și-mpreună alte trăiri aflăm. De regulă pornirile-s corecte pînă la o vreme, în spiritualitate, după care diferă. Și EL fiind strașnic gelos, ne vrea doar aL LUI integral și necondiționat, nu putem o încurcăm.
   Și consecințele îs cunoscute de toată lumea, părăsirea, suferințele și nevoile mari. Și dezastrele personale și uneori colective, că nu-L știm și nici îndreptați nu sîntem. Și moartea grăbită, triumfală peste o viață aiurea, neînțelegînd rostul omului în lume. O lume creația SA și ar fi norma să ținem de EL, cum putem mai bine, dar nu se vrea și astea-s consecințele.