3381..E nevoie de nițel curaj și căutări demne

  Că-n continuare ni se cere strunirea traseului vieții, în limitele bune și utile. Cunoașterii datoriilor cît mai necesare omului pentru a fi lăsat să fie cum vrea. Dar nu neputincios și delăsător, ci potolit și demn, liber de teamă și josnicii. Voind nu pofte contrare temei binelui între oameni, găsindu-ne firea cu adevărat simțită.
  Observînd că ne priește viața ce-o avem în raport de alții, ce au neplăceri. Ferice de noi sîntem în baremul dat, poate și inconștienți, dar de merităm, e ceva. S-o ținem tot așa, că se vede că ăsta-i drumul de urmat ție, de nu-i așa cată-l. Străduire, atent informat de tot și toate cerințele vieții, nu de florile mărului. Că se află de vrei toate cele bune de urmat și te vei schimba de poți.
  E nevoie de nițel curaj și căutări demne de omul de vrei a fi în cunoștință de cauza ta.

3044.Ferindu-te, să continui viața nestingherit de nevoi

  Din varii motive bune și utile cu frica LUI Dumnezeu, demni și cu bun-simț între oameni. Și-n natură, poate așa ni-i dat să fim și nu prea conștientizăm, EL ne susține. Viața ce-o ducem noi și familia, o fi și datorită unor împliniri de la strămoși și înaintași. În general, culegînd roadele răsplății SALE, bucuros și neatent, că nu-i cale bătătorită.
  Din cînd în cînd mai calci și-n străchini și-L superi EL te atenționează mai aspru ori mai domol. De te prinzi e strașnic bine ca-n continuare ferindu-te, să continui viața nestingherit de nevoile lumii. Ce tot ating cu nemiluita ici și colo nelegiuirea ce I se face și nouă. Simțind-o supărător uneori de ai priză la EL te ajută, în îndreptarea ce-i bună și acătării între oameni să fie.
  De nu, nu și-i bine să te liniștești, potolești tot cu ceea ce te-o consacrat în fața LUI. Binele, bunul-simț și utilul de poți și altora fără cont ci-n liberă voie bună ne contabilizată. Darnic și cumsecade între oameni și de EL știind cît pricepi cu folos simțit.