3381..E nevoie de nițel curaj și căutări demne

  Că-n continuare ni se cere strunirea traseului vieții, în limitele bune și utile. Cunoașterii datoriilor cît mai necesare omului pentru a fi lăsat să fie cum vrea. Dar nu neputincios și delăsător, ci potolit și demn, liber de teamă și josnicii. Voind nu pofte contrare temei binelui între oameni, găsindu-ne firea cu adevărat simțită.
  Observînd că ne priește viața ce-o avem în raport de alții, ce au neplăceri. Ferice de noi sîntem în baremul dat, poate și inconștienți, dar de merităm, e ceva. S-o ținem tot așa, că se vede că ăsta-i drumul de urmat ție, de nu-i așa cată-l. Străduire, atent informat de tot și toate cerințele vieții, nu de florile mărului. Că se află de vrei toate cele bune de urmat și te vei schimba de poți.
  E nevoie de nițel curaj și căutări demne de omul de vrei a fi în cunoștință de cauza ta.

2288.Unde se cade să fim și unde nu, ce-i bine și nu

   Ne dorim multe și mărunte, vrem să nu greșim, să fim atenționați din vreme. Cum e traseul vieții, trăirile, acțiunile, unde se cade să fim și unde nu. Ce-i bine și ce nu de vorbit și făcut, cînd și cum de toate cele, dar e imposibil. Nu mai de ești foarte precaut și prevăzător și nu cred că totuși se poate practic, cine știe? Într-adevăr timpul rezolvă multe și noaptea-i un sfetnic bun, răbdare să avem și răzbim.
  Că adevărul oricare ar fi acel adevăr îl aflăm doar de-i liber, nestingherit, slobod. Să-l pipăim și noi, să-l încercăm de ni se potrivește ori ba. Că așa că e, dar nu-l știm, poate trecem pe lîngă el neobservîndu-l, că nu-i evident. Se poate de știut, informația și adevărul să fie liberi împreună să ne prindem cum e. Să-l gustăm, să ne sfătuim, să vedem de ne cade bine după o vreme, ori nu ne priește la toți la fel?
  Dacă-i un adevăr obigatoriu, e de dezbătut în piața publică, să ne obișnuim și amendamente. Încurajări și îmbunătățiri ca să-l înțelegem cît mai bine, să nu-l încălcăm. Ori cotra măcar de-i nou pe aicea, cu noi împărțind aceeași existență.