4263..Domină.

  Să fim atenți cu cine ne potrivim, ne apropiem, că-i posibil de nu bagi de seamă să te trezești tîrît în mulțimi neroade. Ca orice mulțime oricît de mare nu-i la cele mai alese acțiuni și vorbe, ci-n fundul cel mai de jos al potențialului lor. Ce dă pe afară din ascunse unghere ale ființei necunoscute celorlalți, la o adică dîndu-și arama pe față oameni de încredere.
  La un moment dat schimbînd macazul de la bine la rău și urît, că-i mai lesne și-n firea lucrurilor naturale. Omului nu-i priește dragoste și iertare să emane, ci invidie și ură, e nevoie de strașnică educație cu firea proprie a o domoli în timp și spațiu. Cu atentă înfrînare și foarte greu mulțimile acceptă cumsecădenia, omenia, trebuie strașnică ținere în frîu după idealuri înalte.
  De ne atins cu una cu două, ci-n virtutea unor minuni, irealitatea, supremul ideal de ne gîndit și de ne înțeles le atrage și domină.

4253..Nu-i o bagatelă

  Pe la finalul vieții ne aparopien de o dezmeticire mai acătării, care-i benefică ori nu pentru ființa ta, depinzînd de cum te schimbi. În bine ori rămîi pe creanga ta de nedreptate, imoralitate și fără de EL cum ai fost de cînd te știi. Și bineînțeles și costurile aferente căi ce-o urmezi, de-i înspre corectare și viața ți se va modifica acătării, de nu vor începe nevoile.
  A te întreba de orice în existența ta, ce poate pînă atunci o fost cum o fost, dar vine vremea întrebărilor mai cuprinzătoare. De cam toate cele, înfiripîndu-se o trezire la o realitate așa cum e și nu a-i văzut-o defel. Acuma te deștepți aflînd răspunsuri la foarte multe petrecute în viața ta, ori a altora de lîngă tine. Ferindu-te de a mai fi necorespunzător.
  Între oameni, în natură și mai ales în fața SA, de acuma știind ce-i de făcut să ai viață, tu și ai tăi, nu-i o bagatelă dar de vrei se poate.