2681.Și calea ce ne-o tot cere de a o urma

  Nedreptății umane în desfășurare aprigă, EL i-o opus aprige suferințe, părăsindu-i . Pe oamenii fără EL și nedrepți în lumescul imoral, conlucrînd însăși nedrepții la a lor auto-pedepsire. Dar cu ce consecințe? Ioc dezmeticire de veacuri multe și-n unele privințe de mii de ani întruna. Îndepărtați de EL și calea ce ne-o tot cere de a o urma între oameni cumsecade de a fi.
  Sufletește străin de EL, e pornirea nedreaptă, că imoralitatea ni se impune. Din fragedă copilărie, nedreptatea conlucrînd la formarea omului de timpuriu. Părinții ne fiind cum trebuie la rîndul lor inițiați și întreaga societate. Dată uitării de EL și supuși necazurilor tot mereu, de nu mai știe omenirea menirea ei corectă în viață. Căutîndu-și alte îndeletniciri ce nu au a face cu EL și omenescul din noi, ci înstrăinarea.
  De asta-i și criza actuală în lume, tot o formă de părăsire și consecințele ei grave. Ce supune lumea în ansamblul ei nedrept din fața LUI, doar or apela cumva la EL. Cerîndu-I ajutor prin cineva autorizat în numele ei, dar așa în ignorarea SA, o va continua.