4383..Mai nimeni

  Ehei! cînd va fi să fie vom afla atunci, dar pînă atunci nu-i vreme de vrut numai ce ne pasă, ci și de ce nu vrem a fi. De nu putem măcar, să ne închipuim cît putem mai corespunzător a fi, că nu-i de pomană, ne va prinde la o adică bine, veți vedea. E de dorit numai binele, utilul și frumosul, dar și răul și urîtul îs pe lume și nu ni le vrem apropiate nouă și alor noștri.
  Dar nu-i după noi, ci-i în firea lucrurilor, încercările date cînd e cazul ce doar îl constatăm, cu amar, ori cum o fi, chiar și de bine. Ce mai încolo și încoace, nu-L știm, nu ne știm nici pe noi bine și ne drămuim un firesc nefiresc de anapoda. Hoinărim pînă la o adică, cînd ne sună vremea și dăm socoteală, nu ne vine bine și căutăm coturile, dar fără izbîndă.
  Ce ni-i scris în frunte ni-i pus dar cine are ochi să vadă, să se vadă? Mai nimeni, foarte puțini ne știm lungul nasului.

4289..Azi și ieri

  Tot bate apropo la mijlocul, cu cele două roți, motorizat, ce-o fi?! Vom afla cînd se va putea, nu se lasă, atîta îi dă înainte și pe o parte și pe alta, în definitiv nu-i mare lucru, mulți și diverși o duc bine mersi. Și-și fac și de cap cîți pot în întreaga lume de li s-o dus buha și de bine și de rău cum li-i datul și needucatul, ori pe acolo.
  Se vede treaba că-i ceva în continuare de băgat de seamă la acest fel de a te deplasa și nu numai, cunoscut și de noi încercat cîndva. Dar atîta, nu s-o lipit de dorința neapărată de al încăleca mai mereu, ci acolo pe undeva era în folosința altora, indiferent și azi. Dar se vede treaba că-i bai cu așa nălucire ce-i tot mai prezentă din cînd în cînd, ca un laitmotiv de la o vreme oarecum.
  De mai trecem în revistă și năstrușnic carambol cu întocmiri de situații nefirești azi și ieri.