3625...Făcînd harcea-parcea din așteptarea SA la îndemîna ta

  O dată făurit cum trebuie și la timpul necesar botezul omului, Taina în cunoștință de cauza. Aflării în comuniune cu Dumnezeu, ce ne așteptă pe fiecare în parte să I ne alăturăm. Cumsecade între oameni, buni și drepți și de EL în cunoștință cît mai reală. Nu minciuna țanțoșă ce ne duce departe de EL, chiar de început se poate să ne meargă.
  Doar o vreme că repede se coace răbdarea SA cu noi așa îndepărtîndu-ne chiar fără să vrem. Dar așa-i încercarea de ratat, fiind pe căi religioase nedemne de noi și EL. De ne-am da seama din vreme ne ratîndu-ne ocazia distribuită în cel mai prielnic moment al vieții tale. Cînd ești în forma maximă de competent într-ale spiritualității rînduri încredințat o vreme de SUS.
  Cu speranțe cît vrei de mari și de multe în calitățile tale de om acătării în care EL se încrede. Știe că te poți face de rîs jos și EL SUS, nu se simte prea bine, văzînd limitele tale nedrepte cauzei date. Făcînd harcea-parcea din așteptarea SA la îndemîna ta, neputinciosule!

2948.Se căznesc acuma să-i ajungă, să se îndrepte

  Și din natură avem ce învăța și la timpul necesar, să nu-i încălcăm regulile mediului înconjurător. Ce se știu, învățînd mereu cum trebuie să fim între oameni și oriunde. Și cu femeile să fim ca și cu fiecare om cum trebuie cu bun-simț și ponderare. În fața nevoilor necivilizației ne simțim străini și neputincioși, totul la timpul lor.
  Ne îngînfăm, ne nedreptățim pe noi înșine luîndu-i pe alții de fraieri, cu afirmații nedrepte. Și exagerări ce nu le putem urma, dar totuși le dăm altora lecții, nedrepți. Ne sinceritate unde nu trebuie, ar fi nevoie de înfrînare și modestie între oameni. Mai bine de partea LUI decît înlănțuit în apucături nedrepte, exagerări și rele fapte. Proprii nouă din instincte ne domolite de morală și educația binelui.
  Uni-s construiți îndreptați din vreme, alții se căznesc acuma să-i ajungă, să se simtă drepți.  Moralizați, cumsecade, omenește, e de muncă dar se poate, mai ales că-i un model în  apropiere.

1726.Faptele bune răsplătite pe Pămînt și în CER

  Cînd facem faptele bune, ar fi de dori mereu să le facem toate bune. E să credem în ele că-s cu priință, folositoare și potrivite cînd le facem și la timpul necesar. Deci cu credință că-s necesare și nu-s de pomană, nefolositoare nimănui. Faptele bune, constructive îs mereu căutate și răsplătite pe Pămînt și în CER.
   Și de ne învrednicim și putem ar fi de dorit să nu așteptăm plată, nici mulțumire  ci să ne vedem de drum. Că-i un drum bun și cu priință, întorcîndu-ni-se binele la o adică, de vă mirați. Dar trebuie avut încredere mereu și niciodată nu vă va fi dezamăgire ci mulțumire și înălțare.
   Că EL are grijă de toate cele și nu lasă nimic la întîmplare, doar să avem încredere în EL mereu. Și nu ne va dezamăgi, doar să ținem aproape, cît mai aproape. Făcînd ce ne cere, căutînd să-L înțelegem și de nu să ne informăm, că le primim. Nu sîntem lăsați de izbeliște de corespundem, nu-i simplu dar se poate. Cu unele amendamente omenești, pe care le acceptă, veți vedea.
   Să nu întindem prea mult coarda și relația poate merge mult și bine de vreți și EL bine înțeles.
   În istoria poporului SĂU de atunci, sînt și extreme, ce azi sînt neînțelese de nedrepți. Cum de exemplu Ezdra o îndeplinit o cerință a SA atunci, îndreptînd lucrurile nedrepte LUI. Planului SĂU cu acel popor, ce-n timp tot o eșuat pînă azi lamentabil. Dar și azi nu-L înțeleg și li se pare că EL greșește și nu ei că-s pe coclaurile lumești. Înstrăinați vizibil de EL și cerințele SALE.