3535...Încoace nimica nu va mai aduce bine și folos

  Se clatină simțul dreptății și al moravurilor, de frica de SUS e doar poveste. Ne ducem naibii de unde am venit cu toții și fără urmă vom dispare că nu-i calea convenită. Din alte vremi ce nu mai răsar-e, ci-n veci se pare că ne vom clădi himere. Ce ne caută-n copilării stinghere și mari și mici ne înfricați de bine ne ducem traiul rău de tot în rea neștire.
  Ce vechi amintiri ce țin de sfeșnic viu ce lupta sub un stindard acum uitat o reînvie. Iluzii dispărute-n văduvita eră a năzbîtiilor frumoase par să mai scuture depravarea. Ce-n lume e mare cît marea de talazuri fudule și noimă n-au ci doar renume. Ioc urmări ci iluzii și cîte amînări de iureș amintiri confuze, vise și treziri în noaptea.
  Ce tot mai mult loc își face și noi cu ea ne vom în-pace, nici gînd de dezmeticire. E în vreme de chiul și vastă amăgire, încoace nimica nu va mai aduce bine și folos.

2710.În coodonatele date cum trebuie omului

  Că nu-i mare nevoie de multă muncă de lămurire, copii simt, fiindu-le implantat. Din facerea Divină, simțul dreptății, bunul-simț și binele doar de înfăptuit. Cooperînd și cu atenție să nu se întrăineze, de cerințele SALE, date nouă în timp. Părinții să-și facă datoria cît vor fi ei pe Pămînt, copii doar urmîndu-i corect. Și-n viața de-L mai și știu corect e bine și în coordonatele date cum trebuie omului.
  Deci atenția mărită cum ne creștem odraslele, pe ce mîini le dăm în continuarea vieții. Nu oricum, că încă societatea e nedreaptă și fără EL, căutînd încă dezbinată neantul. Nu-i cum trebuie mai deloc, așa că fiți pe fază și implicați-vă cu dăruire lor, salvîndu-i. Cît mai corect să-L știe, învățînd și voi din mers Cine E EL și nu alte năzbîtii. Ce de regulă vă compromit viața și familia, ratîndu-vă menirea pe Pămînt.
  EL e tare atent pe noi și gelos strașnic, așa că băgați-vă mințile în cap, de vreți să mai fiți. Aveți încrederea deplină în EL și viața ce v-o dat-o în consolidare continuu. Cu binele și bunul-simț între oameni și cu EL în gînd cît puteți.

1657.Să nu-L dezamăgim că-i tare lesne

   Ni-s date din facere și de sîntem lăsați fără influiențe nedrepte să creștem, nu-I vom greși esențial. Mai trebuind cîteva îndrumări de bun-simț și bine și eventual cine-I EL? Ni-s date intuind morala și simțul dreptății de cînd sîntem, doar să le menținem. Ne lăsîndu-le să se piardă în uitare, activîndu-le mereu cît sîntem, pentru a fi cum trebuie.
   În timp e nevoie să ne întărim încrederea în semenii noștri. Că josnicia omului e reflectată de neîncredere, de șmecherie, de răutate și urîte înfăptuiri nedemne de noi creația LUI. De asemenea să ne cultivăm dărnicia către ființele la necaz și care cer ajutor, de putem. Că-i vorba uneori tot de încredere și să nu ne punem problema așa, în fața SA.
    Iar de reușim să fim așa ca mai sus, simplu ni se spune că sîntem înzestrați cu duh. EL apreciindu-ne și avem trecere să fim sinceri în fața SA de va vrea și îndeplinim cerințele SALE.
   LUI îi e milă de noi cu anumite prilejuri de viață grea și ne are în vedere în bine. Și noi la rîndu-ne să nu-L dezamăgim, ci să-I urmăm fiind miloși față de ființele în necaz. Chiar de inspiră neîncredere și groază de nefirescul pedepsei, suferința e de evitat. Dar cel aflat în ea de ajutat, cît putem.
   Astfel procedînd cum trebuie te poate alege pe tine EL, la o adică, nu tu pe EL. Și fiind în atenția SA, să nu-L dezamăgești că-i tare lesne, nu-L cunoaștem bine defel. Și cădem cînd ni-i lumea mai dragă, de nu-I acordăm mai multă atenție, chiar cu frică, de ești începător, ori nu știi, ce-i cu tine încă.
   Că de-I facem față cerințelor SALE aici pe Pămînt între vii și dincolo ne va fi mai bine. De avem priceperea să fim cum ne vrea EL aici pe Pămînt, nu că ne va fi doar mai ușor dincolo. Dar va fi doar o formalitate, că deja sîntem cu EL învățați și așa-i corect și nu altfel. Avînd de cîștigat și familia și alții ce-și doresc îndreptarea cerută, să nu aibă probleme. Adică să nu moară proști, cum se zice, pe bună dreptate.