4167...Cum trebuie

  Deci nu chiar de tot în neștire, mai sînt unii interesați de ce trebuie, dar cîți îi și bagă-n seamă? sigur foarte puțini. Dezinteresată lumea de ea însăși își sapă groapa în tihna apăsătoare a firescului nefiresc, cu EL pe cap dar nevăzut. Neștiut cumsecade, ci-n demersurile greșite ale religiilor derutate și derutante de destui neaveniți îndărătnici în neputințe pînă-n gît.
  Chiar și Arsenie Boca în tinerețe, la început de carieră clericală în slujba SA cu credință mare, dar oarecum pe alăturea de calea dată. Nouă dintotdeauna, o aflat tare întristat chiar plîngînd ce-l așteptă dar și-o urmat drumul pînă la capăt cum i-o fost. Și azi în vogă pentru cei interesați cu adevărat oarecum în neștire încă o vreme cît ne va mai lăsa, că mult nu mai e.
  Și I se va termina și LUI răbdarea întrerupîndu-ne somnul rațiunii date și nerespectate defel, chezășuindu-SE cum trebuie.

4091...Mai mult ori mai puțin conștienți de noi.

  Da ne vom preda dar cu oarece priceperi, de învățătură de minte și nu numai pentru noi. Nu toți sînt egoiști și nesimțiți, ci sînt și interesați și de binele altora, cam puțini totuși. Sînt și asta contează pînă la urmă uneori urma scapă turma și e ceva ce multă vreme s-o tot ignorat. Și contează în cel mai înalt grad, aflarea LUI interesată de noi dar și EL nu oricum.
  Ci-n anumite condiții ce în mare le știm, dar ne facem că plouă și-n viurtutea. Firi noastre încăpăținate și nevolnice, dar și a LUI precaut la culme să știe pe cine contează cu adevărat. Cam e un cerc vicios dar care trebuie pînă la urmă desfăcut ca să ne putem desfășura menirea. Datul și EL și noi în direcția fiecare cum trebuie, EL știind ce și cum, noi în așteptări.
  Mai mult ori mai puțin conștiente de noi și EL și firescul naturii, a omenirii și a SALE cum trebuie.

3788... Evitîndu-L și maimuțărindu-ne în nelegiuiri

  Uni-și, dar puțini, își dau seama că singuri în necazuri și le accentuează și mai și. Și asta nu de acuma ci de cînd e lumea oamenilor cu conștiința întreagă, demni putînd fi. Dar nu și reușesc a fi, ci delăsători și imorali, nedrepți și cel mai grav. Fără Dumnezeul Cel Adevărat, ci și mai grav cu cîte închipuiri și minciuni în față. Ignorîndu-L cu foarte mare ușurință, ca și cînd n-am avea minte singuri, ci impusă.
  Și nu-i adevărat, fiecare-i capabil să judece singur pentru el și familia sa. Ce-i mai bine și i se cuvine pe merit, aici e aici, să ne și merităm binele primit. Că de nu, nu și avem parte numai de necazuri, suferințe și moarte, de nu gîndim corect. Corect în dreptul nostru fiecare cu EL mereu cu respectul cuveni și nu e încă cazul.
  În lumea actuală E denigrat în fel și chip, evitîndu-L și maimuțărindu-ne în nelegiuiri.