2147.Fiecare-i posibil doar de vrea să și-o schimbe

  Nedrepții de-o viață înspre finalul lor hodorogit de trăiri iresponsabile. Cum altfel decît blestemîndu-și soarta, parcă ar fi bătut în cuie ceva în viață. Fiecare-i posibil doar de vrea să și-o schimbe calea de urmat îmbunătățindu-și-o. Cum altfel decît prin fapte bune și cu bun-simț între oameni și lucru deloc de neglijat. Aflarea SA corectă și locul SĂU în viața ta, nu oricum ca pînă atunci, ci crucial.
   Altfel e cam degeaba munca, poate doar ateu convins dar cumsecade ca om, să o mai duci o vreme. De nu vor fi suflete înăbușite, răzvrătite, îngropate în neputințele vremii. Nedreptatea lor față de EL și noi li-i de ajuns, rateuri umane în deriva timpului. Năclăite de fărădelegi în dauna SA și a oamenilor, dar neputincioase. Nici acum la spartul tîrgului de ceva mai acătării omenește posibil, dar nu la toți.
   Că-n viață de ne-am procopsit c-o realizare, fie cum o fi, mîndri de ea, s-o cinstim. Prin ea și noi vom fi în continuare, ne luați în rîs, ci respectați cum se cuvine. Chiar de-n fapt acum nu mai putem mare lucru, existînd de bine de rău.

Cum si cind plecam de aici, firesc

    Ieri am rinduit cum stiu eu, dupa ce am invatat de la EL, despre cei ce-s in raiul pamintesc, singurul pus la dispozitie de a EL, pentru noi oamenii, si cu posibile prelungiri, pentru cei merituosi in lumea LUI.
    Restul cam asa : cei din purgatoriu, indecisii, mediocrii, nici rai, nici buni, cum toata viata le-a fost frica de necunoscutul vietii, asa vor si sfirsi, nestiuti, in anonimatul sinelui, nu primesc ca cei din raiul pamintean, indrumari, si nu-s satui si multumiti de viata si nu-si stiu trecerea si nici momentul ei. Ve-ti spune : e mai bine ca nu stii nimic, cind vine cea cu coasa, nu-i adevarat, omul vrea sa stie totul pina-n ultima clipa, sa fie viril, in putere inca si satul de viata si de rodirea ei, indestulat de bucuriile traiului dus, implinit, premiat de EL, cu tot ce-i programat ,de cind e dat omul pe pamint. De a facut si rele si nu prea, poate sa aiba si o suferinta indelungata.
   Cei din iadul pamintesc, au cele mai categorice pedepse cind nu stiu cu desavirsire cind le vine ceasul, prin groaznice accidente, chinuri inimaginabile,suferite indelungate, treceri premature inexplicabile, pentru tineret ce platesc repede pentru inaintasii ce ramin in viata pentru a se indrepta de inteleg ceva din pedepsirea copiilor lor, in fata lor. E un ultimatum pentru trezire, si la renuntarea la rautatile vietii duse.
   E un amalgam de treiri si finale inimaginbil, numai cu EL alaturi, viata e clara, previzibila intrucitva, plina de inpliniri rodnice, fericire, bucuria de a trai, iti vezi nepotii si stranepotii inpliniti si ei de te urmeaza, de stii sa-i indrumi, in legatura cu EL si numai cu EL, denezdrucinat, in continuu cit va fi viata pe pamint, asa doreste EL.