Ce pe Pămînt îs uitate și reamintirea-i grea și cu împotriviri netrebnice pe măsură.
Se afișează postările cu eticheta felul SĂU. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta felul SĂU. Afișați toate postările
miercuri, 28 august 2013
3764...Și cu împotriviri netrebnice pe măsură
Ce pe Pămînt îs uitate și reamintirea-i grea și cu împotriviri netrebnice pe măsură.
miercuri, 26 septembrie 2012
2041.Date pentru a ne aminti cît mai des de EL
Dumnezeu trudește în felul SĂU pentru ca noi să ne facem datoria de oameni adevărați. Între noi, cumsecade și să nu-L ignorăm niciodată, mai ales că mai mereu. Avem probleme mari și mici, date toate pentru a ne aminti cît mai des de EL. Vrea preamărit în gînd, cum ne vine la fiecare, după cum putem, cu cuvintele noastre simple, sincere.
Deci trebăluim ce avem de făcut, într-o viață corectă cu bine și util, de se poate și frumos. Toate-s cu acordul și chiar sprijinul SĂU, comportîndu-ne în pace și liniște. Cu voie bună și deschidere sufletească către EL, că ne vine în întîmpinare. Și simțim aceasta de dorim și-i normal, cu toate că ne-am dezobișnuit de EL și-L fugărim.
Părăsiți un timp de nu ne revenim cum trebuie, ne mai lasă poate ne răzgîndim. Și-i continuarea unei vieți normale, poate nu cine știe ce ne așteptăm noi. Dar firescul nu-i spectaculos, ci ne dă dreptul la o viață tihnită interioară și exterioară. Așa că să nu întindem coarda și răbdători cu EL, cum se poate să căutăm așa să rămînem.
Deci trebăluim ce avem de făcut, într-o viață corectă cu bine și util, de se poate și frumos. Toate-s cu acordul și chiar sprijinul SĂU, comportîndu-ne în pace și liniște. Cu voie bună și deschidere sufletească către EL, că ne vine în întîmpinare. Și simțim aceasta de dorim și-i normal, cu toate că ne-am dezobișnuit de EL și-L fugărim.
vineri, 1 iunie 2012
1492.Trecătoare ca şi noi
De multe ori îL judecăm greşit pe Dumnezeu, aşa sîntem nedrepţi în faţa SA. Se comportă ca un părinte responsabil, la un nivel de ne închipuit pentru noi, în faţa CER-ului. Universului SĂU, necunoscut deloc nouă. Şi totuşi ţine la noi în felul SĂU drept şi aspru, să nu ne scape din mînă. Şi s-o luăm tare greşit, de ne recuperat, ci înspre ceea ce doreşte de la noi în devenirea nostră în proiectul SĂU. Ne părăseşte cu măsură şi suferim corecţii de îndreptare înspre ce vrea EL de la noi. Pînă-n ultimile posibilităţi de îndreptare ne tot îndrumă, urmărindu-ne evoluţia în timp, pe fiecare după anumite criterii de SUS.
Toată viaţa sîntem asaltaţi de nedreptate şi-i facem faţă mai mult ori puţin. Ne lăsîndu-ne cotropiţi de rele şi urîte apucături şi-n cele din urmă cînd ne ajunge cuţitu la os. Ne prezentăm cu toată ruşinea la EL, raportăm viaţa dusă şi că nu-i chip de-a mai exista de nu ne ajută. Cîntărindu-ne continuu în existenţă de veacuri familia din existenţe vechi, ne ştie ce plătim pe fiecare la minut.
Şi ne aşteaptă de-I corespundem în funcţie de cerinţele SALE, ne dă de lucru. În timp simţim schimbări ce ne îndrumă spre altă existenţă aparte lumii. Schimbările evoluiază în timp şi la EL. Nu mai E CEL din vechimea cunoscută din BI, mai ales din Vechiul Testament (VT). Ci s-o mai schimbat, cum şi noi am evoluat în timp de atunci, nu chiar ca noi, că timpul trece în mod foarte diferit. La noi repede şi la EL foarte încet, cu evoluţii pe măsură.
La noi nu numai noi ci şi realizările nostre-s trecătoare ca şi noi în timpul ce ni-L socoate EL. Şi-n existenţa noastră calitatea totdeauna va porunci, cum se va putea, cantităţii, spiritul mereu va conduce materia primă. Şi-n ziua de azi, cu toată pornirea tehnologică înaltă, tot gîndirea comandă, conduce totul omeneşte posibil.
Şi-n existenţă mereu dăm continuu de imboldurile răului şi urîtelor porniri nestăpînite corect care ne subjugă nedreptăţilor. De asta ni-i de ajutor morala şi spiritul binelui înaintea celorlante toate cîte or fi, să ni le însuşim corect în viaţă. Pretinzîndu-ni-le EL, chiar înaintea cunoaşterii SALE corecte.
Toată viaţa sîntem asaltaţi de nedreptate şi-i facem faţă mai mult ori puţin. Ne lăsîndu-ne cotropiţi de rele şi urîte apucături şi-n cele din urmă cînd ne ajunge cuţitu la os. Ne prezentăm cu toată ruşinea la EL, raportăm viaţa dusă şi că nu-i chip de-a mai exista de nu ne ajută. Cîntărindu-ne continuu în existenţă de veacuri familia din existenţe vechi, ne ştie ce plătim pe fiecare la minut.
Şi ne aşteaptă de-I corespundem în funcţie de cerinţele SALE, ne dă de lucru. În timp simţim schimbări ce ne îndrumă spre altă existenţă aparte lumii. Schimbările evoluiază în timp şi la EL. Nu mai E CEL din vechimea cunoscută din BI, mai ales din Vechiul Testament (VT). Ci s-o mai schimbat, cum şi noi am evoluat în timp de atunci, nu chiar ca noi, că timpul trece în mod foarte diferit. La noi repede şi la EL foarte încet, cu evoluţii pe măsură.
La noi nu numai noi ci şi realizările nostre-s trecătoare ca şi noi în timpul ce ni-L socoate EL. Şi-n existenţa noastră calitatea totdeauna va porunci, cum se va putea, cantităţii, spiritul mereu va conduce materia primă. Şi-n ziua de azi, cu toată pornirea tehnologică înaltă, tot gîndirea comandă, conduce totul omeneşte posibil.
Şi-n existenţă mereu dăm continuu de imboldurile răului şi urîtelor porniri nestăpînite corect care ne subjugă nedreptăţilor. De asta ni-i de ajutor morala şi spiritul binelui înaintea celorlante toate cîte or fi, să ni le însuşim corect în viaţă. Pretinzîndu-ni-le EL, chiar înaintea cunoaşterii SALE corecte.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)