Se afișează postările cu eticheta deosebiți. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta deosebiți. Afișați toate postările

vineri, 10 mai 2013

3237.Ne conduc și sînt dați a fi așa, poate nu-s nici ei fericiți că nu-s omenoși cu adevărat, Dumnezeu știe

   La unii mai deosebiți, deci oameni rari cu adevărat oameni odată, însingurați oarecum, întîlnim deșteptăciunea. Intuiția, finețea, cultura, rafinamentul și altele asemenea înălțătoare toate oarecum. Zic oarecum pentru că li-i imposibil acelora așa înzestrați de firea datului uman. De SUS, să fie și miloși și nu-s, îs fără bunăvoință și bunătate, deci de-ale mărinimiei nu știu, nu au „inimă”.
  Existînd departe de firescul uman, cerut de SUS, în altele binecuvîntați să ne fie. Înaintași și îndrumători mai tari ca noi, dominîndu-ne căile, urmîndu-i dar ca ei. În ale lipsurilor lor, ce nu-s simțite de pe jos, ce ni-s omenești cerute nouă tot de SUS. Să nu-i urmăm și nici cere, că nu li-i în firea lor dură, intransigenți și mîndri pe merit tare.
  Ne conduc și sînt dați a fi așa, poate nu-s nici ei fericiți că nu-s omenoși cu adevărat, Dumnezeu știe. Ci distanți și reci, greu de priceput în toate cele, ce li-s în dreptul lor, ci poate-n frînturi.

luni, 6 mai 2013

3220...Ni s-o transmis în timp, mereu conștientizînd și EL înștiințîndu-ne mereu cumva, să nu-L evităm

  Nu sîntem cine știe ce deosebiți, ci niște amețiți, ușor în situații mai limită, pe un Pămînt primitor, încrezători. În te miri ce, nu prea fuduli, ci demni ar trebui, ponderați și cumsecade. Nu ca șmecherii ce nu par de pe aicea, cu totul străini de oamenii Pămîntului și totuși zic că-s ca noi. Or fi dar nu dau dovadă, nu se prinde de ei credința în nimica cu adevărat CER-esc.
  Ci în nefirești năzbîtii, imoralități, netrebnicii urîte, străine de omenescul nostru cu adevărat dat. Un dat ce trebuie să-l menținem și îmbunătăți continuu, omenoși să fim, chiar de șovăim. Certitudinile să ne întărească în bine și util, chiar și-n frumos, căutîndu-le, că EL ne ajută. Să-L conștientizăm mereu cum putem fiecare după cum ni-i dat, ne ștanțați, ci deosebiți în bine și firescul uman.
  Se zice că trebuie să credem cu adevărat în ceea ce nu știm și aflăm din alții. Și din auzite, scrieri și altele, o fi, dar totuși de o forță supremă ne imaginăm că-I Undeva. Ni s-o transmis în timp, mereu conștientizînd și EL înștiințîndu-ne mereu cumva, să nu-L evităm, ci din contra.

joi, 17 ianuarie 2013

2763.Împăcînd și lupu și capra și varza, dar așa?!

  Că-s deosebiți și conștienți de datoria lor de a fi competitivi în ceea ce desăvîrșesc. Nu-și precupețesc mai nimica, nici sănătatea și chiar muncind peste poate. Se expune șubrezirii vieții, nu contează decît realizarea să-i reușească. Și trumfă într-un tîrziu, nu-și chiar văd integral visu cu ochii, cum ar fi vrut. Asta e, e necruțătoare viața  de-i întorci spatele, individualist, doar pentru tine.
  Să te realizezi și nu ții cont și de cerințele altele, ce-s cam neștiute, de a ține cont de EL. Cît și de a fi cumsecade  între oameni, poate nu-s cunoscute bine și nici luate în serios. Și se plătesc, părăsit, chiar și tu geniule da-i de fundul sacului răbdării SALE. Ți-o dat iscusință și tenacitate, dar restul trebuia tu să te interesezi. Că se prea putea afla în timp, împăcînd și lupu și capra și varza, dar așa expiri.
  A-i expirat în plină glorie, cu ce folos? A da lumea se alege cu strădania ta corectă, dar tu? Ai eșuat lamentabil, în fața vieții ai picat examenul și suferi consecințele dure. Viața nu iartă, te-o faultat în minutul 90 și nu prinzi victoria decît parțial.

duminică, 14 octombrie 2012

2161.Azi nedrepții își aleg ei nedrepte religii, fără EL

  E ceva să ne dovedim așa deosebiți încît să ne simțim aleși de EL. Ca să-L urmăm în credința ce ni se potrivește cu adevărat, a LUI, în EL doar cumsecade. Că azi nedrepții își aleg ei nedrepte religii LUI, renegîndu-L, ori ascunzîndu-L de mulțimi. Prin închipuiri minciunoase LUI și nouă și plătim, fiindcă EL ne părăsește nemulțumit de noi. Și ne iau în primire nevoile de tot felul și chiar ratîndu-ne viața, degeaba.
   Ne pricepînd de ce am fost în viață o perioadă doar de a o ști și nu am putut să ne bucurăm pe de-a-ntregul? Nu-L cunoaștem și nici nu ne comportăm bine ca oameni, duși de lumescul nedrept LUI și nouă. Va mai trece multă apă la vale, pînă va fi pricepută calea de urmat. EL va hotărî și vom afla vremea ce ne va schimba felul nedrept de azi, în ceea ce va trebui.
   Că zilele-n sac nu intră și nici apocalipse și alte nevoi de sfîrșit de lume, nu-s. Ci vom trăi și vom vedea un altfel de cum trebuie să ne comportăm ca să viețuim.