3814...O fi prea devreme?!

  EL, Lumea SA ca și noi, am evoluat cu toții în direcțiile fiecăruia constant și diferit. Noi nu mai sîntem cei de atunci cînd EL mai colabora cum ne cum cu poporul ales. Deci oarecum cu noi toți și n-o ieșit mare lucru nici pînă azi cum trebuie. EL și Lumea SA într-un fel nevăzut, neștiut, neauzit ci doar bănuieli, dar sigur e mai altfel.
  Nu cu schimbări drastice ca la noi, dar nu mai E ca-n vechime și ne caută nu de mult apropierea iarăși. Natura nici ea nu-i staționară ci-n transformări ce-L ascultă. Doar noi nu și nu, pe cîte cărări ca nărăvașii imposibili, chiar de ne merge rău. Atenționările SALE le constatăm vizibil mirați, neștiind de ce-s și care-i scopul?
  Constatăm că oricum am da-o tot pe dos ne iese și fără religii și cu ele cam la fel. De frică ne comportăm neștiutori, că nu-L dibuim defel, o fi prea devreme?!

3447..Doar EL știindu-ne ce plătim fiecare

  Deschidere să avem către EL și Lumea SA, cum ne pricepem, mai bine mai rău. Doar oameni sîntem și EL e tare neplăcut tot surprins de noi, necorespunzători. Neastîmpărați, porniți spre îndepărtarea mereu de ceea ce-L reprezintă, cu oarecare păreri de rău. Dar ni-i frică și răul și urîtul ne asigură însingurarea față de calea cu EL, îndreptați.
  Să știți atunci cînd mai era cu ai SĂI, îL dezgustau foarte multe la ei, nelegiuirea,  închinarea la alți zei. Răutăți și fățărnicii cu toate că EL căuta că-i îndrume mereu, prin diverși aleși știuți dar nerespectați. Și EL de ei și ei de EL, sătui, oamenii în primul rînd au plătit aceasta, nu au aflat decît cînd nu mai sînt, cum e. Și nici acuma pe deplin, încăpăținarea proastă între noi și-n fața LUI ne costă pe toți.
  Ceilalți, că doar ceilalți mai sîntem într-o harababură de ne descris, doar EL știindu-ne ce plătim fiecare.

3267.Doar ele-s cuminți și-L ascultă demne în calea lor, noi cu ale noastre, nu știm unde om ajunge?!

  Ni-i dat să trăim interesant, zicem, palpitant, aventuros, chiar riscant, uneori absurd. Și cîte alte extreme și dileme ne trec prin cap nerezolvate și-n timp de aflat. În Lumea SA, om fi oare de încredere și apreciați, ori s-o fi săturat de noi așa cum sîntem? De ne subordonat, cum s-o tot încercat, pașnică viață să dobîndim cumințiți și știiundu-L cumsecade, firesc.
  Și încă cam deloc aflat cum cred ar trebui, oare pînă cînd o tot lungim și CER-ul complice la neputința noastră? Ne mai tolerează năzbîtiile și nedreptatea, minciuna și altele ale neputinței laturi, omenești toate. Ne desparte un prag, zic, ce-i de trecut, dovedindu-ne capabili de a fi cum trebuie . SUS și-n universul ce nu-l dorim mai aproape și nu e, e o problemă care doar timpul o va rezolva.
  Că-n lumea vietăților cu un program urmat în tihnă, tare supărătoare nouă, așa neastîmpărați. Doar ele-s cuminți și-L ascultă demne în calea lor, noi cu ale noastre, nu știm unde om ajunge?!