3652...Doar EL îngrijîndu-Se, atunci

  Interesant, și EL îi încurcă pe nedrepți, oarecum mereu, de se atacă religiile între ele. Și nu-s sigure deplin pe o coeziune oarecare, se simte un CE inexplicabil lor. Amenințător ce-și cere drepturile dorite încă din vechime, expuse odinioară. Consimțite de noi, dar nici pînă azi și realizate cum ar trebui, e doar un deziderat. E încă îndepărtat de neputința omului, mai degrabă lumeț, nedrept, imoral, înrăit.
  E o permanentă vînzoleală, a ne-ncrederii, a greului vieții date pe nelegiuirea semeață. Datorită căreia părăsiți plătim cu toți și angajați și ne angajați în cîte închinări. Ce nu-L privesc, odinioară vrute de SUS, de ceva vreme în expectativă. Și-n viitor, revenirea la matca SA în a-L ști cu adevărat normal, cum încă nu-I. Și la un comportament firesc bun între oamenii aflători de EL și noi.
  Într-o înțelegere adevărată, azi nici de gîndit, dar în continuare, doar EL îngrijindu-Se, atunci.

3267.Doar ele-s cuminți și-L ascultă demne în calea lor, noi cu ale noastre, nu știm unde om ajunge?!

  Ni-i dat să trăim interesant, zicem, palpitant, aventuros, chiar riscant, uneori absurd. Și cîte alte extreme și dileme ne trec prin cap nerezolvate și-n timp de aflat. În Lumea SA, om fi oare de încredere și apreciați, ori s-o fi săturat de noi așa cum sîntem? De ne subordonat, cum s-o tot încercat, pașnică viață să dobîndim cumințiți și știiundu-L cumsecade, firesc.
  Și încă cam deloc aflat cum cred ar trebui, oare pînă cînd o tot lungim și CER-ul complice la neputința noastră? Ne mai tolerează năzbîtiile și nedreptatea, minciuna și altele ale neputinței laturi, omenești toate. Ne desparte un prag, zic, ce-i de trecut, dovedindu-ne capabili de a fi cum trebuie . SUS și-n universul ce nu-l dorim mai aproape și nu e, e o problemă care doar timpul o va rezolva.
  Că-n lumea vietăților cu un program urmat în tihnă, tare supărătoare nouă, așa neastîmpărați. Doar ele-s cuminți și-L ascultă demne în calea lor, noi cu ale noastre, nu știm unde om ajunge?!

1738.Doar în relațiile cu EL te bucuri de imunitate

   Interesant, doar în relațiile cu EL te bucuri de imunitate în ceea ce privesc părăsirile și suferințele. Dar furînd multe din cele din panoplia SA, nedrepții cred că-s imuni și ei dar suferă pe capete și mor grăbiți de nedreptatea lor. Pînă cînd nu se va face ordine în lume, nedreptatea nu va avea zile bune cu EL.
   Și nedrepții ar trebui și ei să-și proclame neadevărul lor, în mod solemn. Că-i un necurat de strămort, ce nu-i apără de părăsirea Divină și suferă corecții. Dar încă nu se lasă că încă nu-i timpul, EL își pregătește cu migală și vasele pentru distrugere. Urmînd poate ceea ce înseamnă noua eră cu EL împreună, a o afla.
   Nu ne va lăsa EL de izbeliște pe toți și ne va îndruma cum trebuie să fim la timp.Și îndreptarea nu-i chiar ușoară și-i nevoie preocupare fermă și voință.
   Și de un timp se simte că și natura participă la un freamăt ce numai unii îl simt că-i pregătitor a ceva. Numai nedreptate nu simte nimica, nesimțită tot plătește împreună cu ce-i cei racolează. Naivii și gură-cască îngroașă rîndurile celor părăsiți de EL, că nu se îndreaptă. Și intră în malaxorul distrugerilor de vieți greșit urmate în nedreptatea lumii.
   Cînd nu reușim să ne înfrînăm singuri, dăm vina pe cîte închipuiri deșarte. E bine să ne mobilizăm, cum putem cum nu putem și să răzbim cu curaj și încăpăținare. Și să ne revenim a fi drepți în fața SA, chiar de nu știm multe despre EL. Moralizîndu-ne și cu bine între noi cît vom mai trăi.
   Și între timp să ne informăm bine despre EL. Și să nu ne luăm după nedrepți ci să ne abținem a intra în cîrdășie cu ei. Pentru a nu-I greși din nou, că un timp de pauză și întărire pe propriile picioare e nevoie. De înnoirea încrederii în noi înșine.