Avem cîte îndeletniciri temporare în așa schimbări cam după ureche în virtutea curentului, modei, societății în deriva lumescului. Nu prea acătării, dar omul mai îndreaptă cîte se încumetă, fără să bată la ochi cine știe ce, merge și așa. Mai cu toleranța și bunul-simț și al dreptății cît de cît îndemn de mai bine, cu toate că-i cam greu în fundătura asta de nelegiuire pe toate planurile.
Unde căutare are urîtul, răul și necivilizația, înstrăinarea de EL și EL de noi, de nu ne mai găsim locul și căpătîiul. Înfumurați, imorali și proști de dăm în gropi, dar nu ne dumirim încă-i tare condiția umană așa neroadă, ne mai suportă o vreme. Și-n definitiv de nu-L pricepem asta e, nu ni-i datul acela cînd va fi să fie, ne va scutura EL mai altfel de L-om pricepe cumva.
Mai e pînă atunci, trebăluim cît putem de oameni să coexistăm, ne sărind neobrăzați cît colo, ci cît se poate de domoliți și mai merge cîtva timp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu