2871.Că-i greu, ce-i ușor în lume și-n viața asta ?

  Ne dă viața ocazii de a ne cunoaște nu numai pe noi, ci și pe alții de lîngă noi. Nu tocmai cît am vrea, dar totuși destul, decît nimica și din auzite, e mai bine contactul direct. Întrepătrunderea cu consecințe de apropiere și aflare a vieții cum e de diferită. La unii și la alții, supusă acelorași legi de SUS, dar cam inconștienți de EL și noi.
  Cum ar trebui să fim între noi și cu EL măcar în principii adevărate, convenite de comun acord. De se poate zice așa, că-i greu și dificil de înaintat pe bîjbîite căutînd viața și legătura cu EL. Necunoscută cum ar trebui prin lume, încă deșîrată de nedreptate, să nu se priceapă nimica. Bun, drept și adevărat. Că soarta ni-I EL, cum îL știm și de cîtă încredere ne învrednicim să-I acordăm.
  Că nu-I cunoscut nici soarta nu ți-i aflată, bîjbîi întruna tu și ai tăi, de EL depindem mereu. Conștienți să-I fim și cît mai bine de ținut legătura, că-i greu, ce-i ușor în lume? Și-n viața asta neștiută mai defel, de nimeni cu siguranță ci aproximată în greșeli mereu.