Se afișează postările cu eticheta josnicia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta josnicia. Afișați toate postările

sâmbătă, 27 aprilie 2013

3173.Nu-l determinăm noi niciodată, ci lumea și noi prizonieri tăcuți și cuminți ai propriei aflări

  Că-i luptă-n sinea fiecăruia, pe josnicia balcanică-țigănească cu înălțările lumii aflate. Cît pot fi ele de credibile-s de cîntărit și ponderați de aflat viața. Că-n nehotărîrea generală să ne vedem de treabă cumsecade, firesc de omenoși. Întortochiatele firi umane, de a ne desprinde și căta menirea singuri singurei. Că-i cel mai bine și de apreciat de ceilalți, oricînd, dar reținuți de putem, să nu sărăcim.
  Ce facem și vorbim, e o magie realizată și de respectat întocmai, pentru că ne definește oarecum. Ne avînd voie s-o tulburăm măcar ironic, respectîndu-ne pe noi înșine astfel. Dovedindu-ne apți cu noi și cu ceilalți, reușita examenului în societate. Și-n timp de evitat alte năstrușnice ieșiri, pînă nu se epuizează interesul, care ține cît ține.
  Nu-l determinăm noi niciodată, ci lumea și noi prizonieri tăcuți și cuminți ai propriei aflări.

miercuri, 23 mai 2012

1450.În CER e curat

   Nu sînt lucrurile cum ar trebui să fie, din nedreptatea lipsei LUI din baza  existenţei noastre. De asta părăsiţi sîntem şi se nasc nevoile toate ce ne năpădesc, cînd ni-i lumea mai dragă. Nedreptatea e consecinţa imoralităţii şi celorlante nereguli ce nu ni le îndreptăm înspre bine şi util. Baza LUI ne avînd-o, dezorientaţi de tineri, aşa o ducem cît trăim şi consecinţele ne urmăresc mereu nefolsitoare ci cauzatoare de necazuri.
   Nu-i priveşte pe nimeni josnicia unora şi altora din societate, complăcîndu-se în imoralitatea înconjurătoare. Dezinteresul general în modul cum trăim şi urmările-s pe măsură, molipsirea în rele şi urîte apucături ce se întinde mereu. Dizolvînd şi ce mai e corect. într-un tot cam nedrept şi urît, demn de o restructurare aspră cum e nevoie. Deci nu să stăm cu mîinile-n sîn ci să ne îndreptăm cum se cade şi cu hotărîre continuă.
   De ce ne e dat să murim? Nici nu s-o pus problema aşa niciodată de la înfiinţarea noastră pe tera, acum peste cca.un milion de ani. Şi de ce? Asta-i convenţia luată de SUS, peste noi. Că pe uni-i ia direct SUS, că-s simpatici LUI, asta-i altă problemă şi nu ne priveşte, decît de ce nu sîntem toţi aşa buni în faţa SA? Sîntem de la început sub o încercare, probă, examen de calificare în faţa SA. Şi nu ne prea reuşeşte decît unora, foarte rar .
   Într-adevăr ne trebuie îndreptarea cerută SUS, comportîndu-ne moral şi făcînd doar binele în viaţă, între oameni, mai ales. Şi nici naturii, mediului înconjurător nici un rău, ci cunoscîndu-l să-l respectăm cu folos cum se cuvine. Şi să-L ştim bine, cît se poate, că nu avem acces la CER şi cîte ni s-au transmis şi cîte alte surse ce nu prea dau greş în privinţa Creatorului, Dumnezeu, Unicul. Că ne-am creat imaginativ zei nedrepţi cît vrei, ca şi grecii politeişti şi romanii urmaşii lor şi alţii cîţi vrei.
   Greşindu-I cînd fără acordul SĂU, ni-i închipuim alăturea de EL în CER, asta-i trăsnaia ce-L supără încă. În CER e curat de impostorii năzăriţi de noi, nu-s defel. Şi aici pe Pămîntul SĂU între noi, nedrepţii,  nu te poţi mişca că-s peste tot închipuiţi, spînzuraţi ori nu.