3540..Coborîndu-ne pe Pămînt în cunoștință de omenescul învățat

  Viața-i serioasă și dinamică în bine util și chiar frumos, e de SUS așa dată. Că noi urmîndu-ne năstrușnicele porniri după ce nu-L cunoaștem, ne și înrăim. Cunoscînd neseriozitatea, iluzia, depărtarea de folosul oricui în cunoașterea existenței. Deci deșertăciunea, mizeria, neputința de a fi oameni cumsecade și-n respectul cuvenit LUI.
  Ne dezgustă așa viață necunoscută, străină de dorința de împlinire benefică oricui. Nu oricum ci-n decursul întregii existențe lăuntrice și exterioare cum trebuie. Cum ni-i datul și încă necunoscut, ci doar amăgirea, nelegiuirea ce ne ține departe de EL. Și aflarea căi ademenitoare a binelui tuturora, dar așa de imposibilă încă.
  Deci ne osîndiți mereu într-o ireală trecere, ci coborîndu-ne pe Pămînt în cunoștință de omenescul învățat.