3011.Progresul și regresul cu noi dar nu noi decidem

  Oare ne-am trezit? Zic că nu, mai e de făcut pași înspre o cunoaștere a realității ce-i dincolo de noi. Să ne străduim a ne vedea intoleranța, neputința înțelegerii realului. Răspundem cu exagerări la exagerări, nu ne menținem pe o linie domolită și în gînd cu EL. Cerîndu-I să ne ajute în viață, între noi și-n fața LUI, ne otrăviți de neputința îndărătnică de a mai fi oameni.
  Ne închipuim că noi decidem pacea ori războiul, că așa de mult știm să ne îndîrjim. În învățături și încurcate descurcăreli umane toate la îndemînă, doar să le vrem a acționa. De asemenea progresul și regresul cu noi se înfăptuiește, dar nu noi îl și decidem. Ne dorim doar binele, utilul și frumosul de sîntem și în stare, cam greu, așa cum sîntem.
  Copii mari și în aparență, doar că-n realitate ușor de dus cu preșul nedreptăților de oriunde. Orice fisură cît de mică în ceea ce credem că-i beton în conștiința nostră slobodă. Fără pic de dreptate și morală în ea înfiripată demn și cumsecade.

2137.În viață EL ne lasă să ne învățăm cum e

  EL ține la noi toți, în felul SĂU, Divin și nu-I priceput, încă-s pași mai de făcut. Înspre o cunoaștere ce o vom afla la timpul potrivit. Că-n viață de regulă EL ne lasă să ne învățăm cam cum e cu existența pe Pămînt o vreme. După care insistă să-L știm bine, cum? Ne tot atenționează și cîte altele ce nu-s normale de ne comportăm cum vrea EL.
   Adica dacă-L știm bine și-L respectăm, avem o legătură, ce-o simțim și-n timp. Știm ce trebuie și nu trebuie de făcut, ca să ne continuăm viața normal. Zic mai mult decît normalul firesc celorlanți, tu fiind cu EL în legătură, e ceva!
   Atenționările și tragerile de mînecă ale SALE către noi, îs cîte suferințe. Mai mari ori mici, ce-n timp trec și intrăm în normal și de nu-L sesizăm cum vrea. Reîncep altele și tot așa, pînă într-o vreme te prinzi oarecum, că-I ești dator. Și trebuie să-ți plătești datoria, te vei dumiri la vremea aceea, cînd te vei dezmetici.