Se afișează postările cu eticheta ordinar. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ordinar. Afișați toate postările

marți, 16 aprilie 2013

3126.De nu-i morală e bai mare și trebuie găsit remediu imediat ca și-n justiție cu imparțialitate corectă

   La noi e ca la noi, injustiția, imoralitate, nedreptatea mușcă mai mult din firescul omului ordinar. În alte zări unde dreptatea e lăsată să-și facă treaba, nedreptatea-i mai fandosită. Nu-i în largul ei cum e cam peste tot înstărită-n fărădelegea cunoscută-n lume. Deci două și-o infinitate de alternative, ce se-nscriu de la plus la minus, față de cum ar trebui să arate lucrurile.
  Cu solemnitate dreaptă, rapid pusă-n aplicare cu severitatea necesară mereu nepărtinitoare. Ci cumsecade cu cine-i oropsiți cu adevărat și drastic de dură cu neghiobia, ura și răul. Clară și fermă ca lumina zilei însorite, rece ca înghețatul ger de iarnă sterilizînd. Neputința, nedreptatea, imoralitatea și celelalte nedorite-n societate vreodată.
  Că ne aliniem mereu înnoirilor vremii și nu mereu ne și conformăm cu toată ființa. E firesc, învechirea noastră și noul vremurilor nu ne priesc mereu, de nu-i morală. E bai și trebuie găsit remediul urgent ca și-n justiție cu imparțialitate corectă.

marți, 29 ianuarie 2013

2835.Construit cu migală de părinți și societatea bună

  Ne rușinăm de adevăr, e posibil? Da de ce nu, e totuși ceva, în așa lumesc ordinar fără bunul-simț și simțul dreptății bune. Nu-i construit cu migală de părinți și societatea corectă și nici nu-i de mirare, se și vede peste tot. O apă și-un pămînt în nedreptăți cît vrei și nu vrei, e lumea oamenilor. De ce să le mai fie frică, nici nu-L știu, necuratul cu-i se închină, nu-i de nici o hasnă în CER și pe Pămînt.
  Doar CEL, Adevărat Domnul Dumnezeul tuturora, e dosit pe Pămînt și EL așa o vrut o vreme. Ce-o expirat de ceva timp, dar pe Pămînt încă nu se simte, în virtutea inerției. Ne facem că plouă, ce dacă ne tot părăsește și sîntem altoiți și ne irosim viața? Bine că ne dă cît ne mai dă, dreptul la așa existență limitată, că neputincioși sîntem la grămadă cam toți.
  Nu ne dăm la cale singuri, cum singuri ne-am înstrîmbat în timp, îndepărtîndu-ne de EL. Și El de noi, am tot plătit nu glumă și-i vremea de a ne reveni, nu-i chip singuri, se vede. Va face EL, începutul, cînd va socoti și altă istorie se va scrie pe Pămînt.