3467.Așa sîntem de omenoși în deruta asta netrebnică

  Nu reușim să ne iubim pe noi înșine cît de tare-i urîm pe ceilalți, sînt și excepții. Cînd pe noi înșine ne urîm din varii motive, nemulțumiți pe viață , pe tot și toate, ca o părăsire dată. Ție că nu-I ești pe plac și ai de tras pînă te dezmeticești ori ba și o ușchești din viață. Invidia e mult mai de hai (ceva) decît egoismul și egalitatea înrăirii și răul la toți la fel să fie.
  Asta-i înstrăinarea ce ne pîndește pe toți cîți sîntem în așa lume fără EL și anapoda în nedreptatea. Împămîntenită de foarte multă vreme pe Pămînt, cu acordul SĂU, din considerente oarecum zise pe aicea. Deoarece se cam gîndește să ne revenim a fi cum trebuie între noi și-n fața LUI.
  Nu ca acuma cînd ne pasă de careva se ridică deasupra celorlalți, mai bine toți sub osîndă. Toți în iadul pămîntean, așa ne sîntem de omenoși în deruta asta netrebnică.

2423.Nu suferim de-I sîntem în fața SA cum trebuie

  Nu  suferințele nu au sens, de-I ești cum trebuie în fața SA și între oameni. Una fără cealaltă nu merg, sînt ca un cuplu de ne despărțit în cel mai bun caz. Sînt și excepții. Deci nici o nevoie și nici piedică nu suferim de-I sîntem în fața SA cum ne dorește. Sîntem liberi să-L știm cît mai bine, de vrem cu toată opoziția nedreptății. Astăzi se poate, cu așa o avalanșă de informații, cu răbdare obții și ce trebuie.
  Că ne-am dori să-I fim cît mai bine în fața SA, dar de regulă e foarte greu, oameni sîntem. Cu destule metehne și cîte și mai cîte obiceiuri și cerințe trupești, nu toate chiar greșite. Dar de regulă ne lipsește informația corectă în legătură cu o relație privată cu EL. Toți o putem aborda legătura cu Divinitatea cît mai bună să fie, doar de dorim.
  În cazul moralizării, regulile morale-s stricte și cu conștiința bine pusă la punct se poate reuși. După timp și cu răbdare obținem nu o perfecțiune deosebită, dar totuși ceva se reușește. Și-i bine, în timp e posibil de a progresat de se vrea binele.

2132.Constrîngerile te schimbă, devii alt om

   Sînt și excepții, demne de luat în seamă, că-s persoane neînsemnate, oarecare. Și totuși știu să se comporte ca și cînd ar fi posesoare a unor virtuți morale. Ce nu le au, dar totuși, demnitate, calm, speranța ce piere ultima și puterea de a nu se lăsa înjosite. Toate acestea transformări le regăsim și la unii nedrepți din fire, în cazuri limită. Constrîngerile fără degrabă șansă de libertate, te schimbă, devii alt om.
   E de dorit să ne transformăm așa de radical și-n mediul nostru cotidian, cu libertățile. Ce le avem, dar nefăcîndu-ne de cap, ci începînd o întorsătură bună a lucrurilor. Cu demnitate ce poate nu am încercat niciodată și hotărîți să ne schimbăm cum trebuie. Să fim în lume și de nu se poate din vina influiențelor negative, că-i foarte posibil.
   Să fim reticenți la toate relele, rușinați și retrași o vreme, chiar de vor zice unii. Oare nu ești bolnav? Nu, vom fi dornici de o modificare în bine a vieții, începînd cu noi înșine. Conlucrînd doar la bine și util, fără rele și urîte fapte și vorbe. Chiar de-or fi gînduri buluc, să nu le dăm liber în afară de noi, ținîndu-ne cît mai mult. Cu timpul ne vom obișnui, întîi mai retrași și însingurați, căutîndu-L că sigur ne va ajuta. Doar de vrem cu putere și încăpăținarea bună.