4159...Bucurați-vă în schimbare!.

  E timpul colindelor, la radio se tot dau cîntări diverse cu acea tentă religioasă, Îmi comunică că nu-L reprezintă, știu. Dar cei mai mulți nu știu și-i dau înainte cu nelegiuirile ferchezuite, arată fudul de împopoțonate, încîntă ființe. Ne educate cum trebuie în firea noastră dată cu EL mereu în față, că de am fi fost îndrumați corect, sigur azi LUI îi cîntam această perioadă.
  Premergătoare solstițiului de iarnă, simt că-i cea mai mare sărbătoare de înființarea omenirii pe Pămînt, odinioară sub oblăduirea LUI. Din CER cînd Terra era vie doar cu ale naturii vietăți dar fără spiritul și gîndirea CER-ască ce-i în oameni doar. Pustiul se pregătea de umanizarea ce va dăinui nu glumă dar încă-i zăpăcit de neputințele vremurilor potrivnice ce-n curînd se vot tot duce.
  Rămînîndu-ne nouă dezmeticirea firească rînduită dintotdeauna dar uitată o vreme ce-i pe sfîrșite, bucurați-vă în schimbare!

4108...Nu sîntem, că nu merităm încă.

  Scrieri sînt diverse mari și mărunte ca semnificație în demersul aflărilor trebuincioase nouă. Deci nu toate-s de folos, să ne uităm la VT (Vechiul Testament), doar la construcție umană. Cum s-o îndeplinit și în mare, în afara interesului dat raiului și perechii alese. Că nu ne privește, e treaba LUI cu acel dispărut în mod practic, acel popor ales.
  E ca și cînd am da importanță latinilor ce nu-s prin lume de peste o mie cinci sute de ani. Și ei cu greșeli în fața LUI și au dispăruți fără urmă corectă, ci în amintiri nelegiuite. Mîndre tare și-n derizoriul neputințelor de luat de cei nevolnici între noi și-n fața SA. Deci Adam și Eva-s ceva dispărut pe veci pentru omenire, noi fiind urmașii.
  În mare a celorlalți amintiți ca și cînd nu am prea fi importanți și nu sîntem, că nu merităm încă.

1763.Nedumeriți avem parte de o trăire ne pricepută

    Într-adevăr ne sînt perioade diverse ca timp la dispoziție, să ne vadă ce putem face. De capul nostru, după care încep cerințele SALE să-și puie amprenta asupra vieții fiecăruia. De regulă nu-s pricepute și urmările-s, tot diverse de la caz la caz, doar SUS știute. Noi doar constatăm și nedumeriți avem parte de o trăire ne pricepută corect. Cu urmări pe măsură, de regulă nemulțumită, rateuri constatate de tot mai mulți.
   Indiferent de profesiune, înainte de toate fii om adevărat, că asta-i esența funcției. Și care contează cu adevărat, restul îs adăugiri, mai mult ori mai puțin reușite pentru tine și nu numai. Însușirile morale te mențin la un standard ridicat, nu poți fi călcat în picioare. Și reziști mai în orice condiții potrivnice existenței demne, doar cu nădejde hrănit.
   Să ne învățăm a învinge timpul, nu prin nepăsare și gustînd micile bucurii ale vieții. Cu toate că-s bune și ele, menținîndu-ne existența posibilă, ci prin implicare. Într-o  viață cu un scop de îndreptare cît mai corect, moral și de aflare a LUI. Că nu va fi degeaba, veți constata în scurt timp, nepăsător la nedreptatea lumii.
    Văzîndu-ne de calea noastră în liniște evitînd strînbătatea celorlanți, cu-n stil de viață bun. În fața SA, a noastră și a celorlanți apropiați, să deranjăm cît mai puțin, ținîndu-ne de izbînda în aflare. Și consolidare, că sigur în timp vom fi sprijiniți și de EL, simțind aceasta destul de discret. Dar clar și ferm, la timp, ce ne va întări convingerile, ajutîndu-ne să progresăm.