3514..Spirit și gînd, îndemînatici înspre bine doar, crezîndu-L cu adevărat

  Că oricît de nedrept și nelegiuit ești ți se lasă posibilitatea redresării, în condițiile date. Știute, îndreptarea cu EL și numai cu EL și-ntre oameni cumsecade cu adevărat. Om între oameni dați de SUS să existăm pe Pămînt în conlucrare bună între noi. Și de EL în veci să nu uităm, ci respectîndu-L, crezîndu-L cum ne cere continuu de cînd sîntem.
  Și nici acuma cu folos, ci mai înstrăinați, cu toată tehnologia și informația la îndemînă. Dezinformarea de asemenea ne tot prostește și EL ne-o lăsat să ne murdărim. Îndrăznind și-n dreptul SĂU mizerii să-I adunăm, crezîndu-le, dar CER-ul nu admite. Și ne-o costat părăsirile SALE, de cînd tot nu ne vedem de calea dată în cunoștință de noi și EL.
  Cum trebuie, curați la suflet, spirit și gînd, îndemînatici înspre bine doar, crezîndu-L cu adevărat, pe Unicul.

2742.Cînd se putea în sfîrșit discuta, putea înțelege

  Omul e liber din facere să-și asume viața, în condițiile date și în cerințele. Transmise de SUS, atunci, mai la începuturi, cînd se putea în sfîrșit discuta. Se putea înțelege, ca să urmeze o direcție dorită bună, morală, demnă. Adevărată de oameni responsabili de ceea ce trebuie să fim în fața LUI și a noastră însăși. Nu i se poate impune omului, cum s-o încercat și se tot încearcă diferite moduri de viață.
  Ca într-un insectar, fixat în reguli, precise, închistate în dogme iraționale vieții date. Liber să ne croim o existență în limitele adevărate, bune, corecte în conlucrare cu natura. Și contribuind la civilizația actuală bună, cumsecade între oameni, fără limite arbitrare. Și-n conviețuire cu EL, Dumnezeul nostru al tuturora, dar încă ne recunoscut.
  Din nedreptatea umană încă în expansiune irațională LUI și nouă, ci închipuirilor necurate. Și altor porniri lăuntrice omului, ori altele sub necunoscute influențe, dăunătoare omenirii. Încă destul de inconștientă de ceea ce trebuie urmat și pe bună dreptate.