2409.Cînd va hotărî, tot oamenii vor ști cum

  Că se zice, mai ușor e de crezut că acei ce se cred coborîți din copac. Chiar îs așa, dar nu-i, ci nedreptatea ce ni se face nouă și LUI, ia amploare rea. Și trebuie combătută cu ajutorul SĂU, cînd va hotărî, tot oamenii vor ști cum. EL ne tot încearcă, că sîmtem departe de EL, tot mereu îndepărtîndu-ne. Și EL ne lasă să vedem cum e, în nedreptatea ce I se face și nouă la fel.
  În loc să ne aflăm locul ce ni se cade corect, ne vedem de o comportare ce ne distruge vieți. Gîndirea și spiritul ce-s de sorginte Divină, se comportă în apărarea a ce mai rămîne din om. Cu știința că vremea încă nu-i și nu mai e mult. Cînd omul se va apuca de ceea ce trebuie în calea ce-o va afla, doar EL știind cînd.
  Că și cei ce se cred ai SĂI, îs pe coclauri murdare de așa nerozii hîde LUI și nouă. Mai abitir parcă plătesc nedreptatea ce I-o fac, unii involuntar, dar unii știu, simt. Și asta-i foarte grav și părăsirea-i și mai cutremurătoare cu plată pe măsură și se știe, se simte.

2198.Ne conduc astfel de inși ce se cred așa urmași

  Că ne vine uneori să ne luăm lumea-n cap de așa neputință generală în fața neroziei. Să evadăm în alte dimensiuni, că aici nu-i corect mai nimica ci o maimuțăreală. Nu am fi coborîți din copac, nu dar ne conduc astfel de inși ce se cred așa urmași. Ne ținînd nici o clipă cont că-s de sorginte Divină în gîndire și spirit, complăcîndu-se. În animalități străine nouă și lor dar nu-s conștienți și noi de asemenea nu prea tare.
  Să nu ajungem la lipsa de entuziasm care-i semnul ducerii de rîpă, a lumii acesteia. Cît e ea de avansată tehnic și științific, lipsind coeziunea credinței în EL, ci aiurelile încă de plătit. E greu că nici EL nu prea vrea să ne scoată la liman încă, să mai fierbem în suc propriu o vreme. Cine știe cîtă vreme încă?
   Îs vise de dorit a fi cumsecade între noi oamenii, cine știe cîtă vreme va mai fi urîtul și răul prin lume în conlucrare hîdă nouă, fără EL și dreptate.
   EL vrea să serece și unde n-o semănat, adică avem de dat de la noi în întîmpinarea LUI. Dar e de dorit să ne luăm cu speranțe de bine și util, după EL cel adevărat. Nu după minciuni, ce încă-s bine mersi prin lume încă-n mare vogă.