2091.Pînă s-o cam lămurit soarta noastră

    Privind în urmă cu 77 de ani, cînd EL o fost pe la noi, chiar pe aceste meleaguri. Românești, la Maglavit interlocutor fiindu-I Petrache Lupu în cîteva rînduri. Pînă s-o cam lămurit soarta noastră, neascultători și-n greșeli mereu fără EL și nedrepți. S-o mai promis multe și mari și mici, dar neputința omenească, nedreptatea. Ne-o fost de mai bună alegere și am plătit și încă plătim în fața SA.
   Încă de pe atunci în mare vogă vindecările minune, săvîrșite de EL, cum? Prin simpla apelare a LUI, cum putea fiecare în credința ce-o simțea. Îndrumați de unii și alții, în special de Petrache Lupu, cum să se procedeze. În acele locuri în care i se arătase Dumnezeu Însuși lui Petrache Lupu. Lîngă salcia „plîngătoare” minune, la buturugi și cu apa fîntînii săpate de ciobanul de atunci Petrache Lupu.
   Prin simpla lor credință în EL oamenii se vindecau de boli și suferințe îndelungare. Ulterior influiențele nefaste, și-au pus amprenta și minunile au slăbit în intensitate. Omul ne putînd face față încercărilor vieții, fără un sprijin permanent de SUS. Ori un altul de pe aicea corespunzător. Nici azi, religiozitatea de fațadă,  alungă pe cei ce-I caută sprijinul și nu numai.

1765.EU mi-am ridicat mîinile de pe voi

   ”O luna mai tarziu, pe 8 august, era o zi de joi. Petrache a plecat la stana de dimineata. Prin padure, inainte de a ajunge la locul unde i se aratase Mosul, a aparut in partea dreapta, plutind pe deasupra pomilor, un chip in forma de om, dar negru peste tot, urat, care plutea prin aer. El i-a spus lui Petrache Lupu:
- Ce mi-ai facut tu, ai indreptat lumea si nu mai sunt oameni rai.
- Nu eu, ci Mosul, a raspuns ciobanul.
- Care Mos? a intrebat aratarea, plutind mai departe.
Dar aproape de locul unde i se aratase batranul, deodata s-a coborat din cer un nor. Avea in mijloc o movilita si pe ea statea chiar Dumnezeu. Imprejurul lui erau unsprezece persoane, unsprezece barbati imbracati in alb, care stateau, unii in genunchi si altii in picioare. In fata era o femeie ce statea in genunchi si se ruga. "Eu sunt Domnul Dumnezeul tau care m-am lasat pe pamant", a zis batranul. "Sa spui mereu la lume ce ti-am poruncit si sa nu-ti fie teama, caci am eu grija de cei ce nu te cred, cum si de cei ce vor sa-ti faca rau!"
Si zicand acestea, Dumnezeu a aruncat in acea aratare neagra cu un "gogoloi" ca o minge mare de foc. In mijloc era o cruce, iar pe margini, "gogoloiul" era alburiu-stralucitor. Cum l-a atins, aratarea neagra si urata s-a facut praf. Petrache a intrebat cine este femeia de langa El.
- Maica Precista. Ea se roaga mereu pentru iertarea lumii. Eu mi-am ridicat mainile de pe voi, si Maica Precista se roaga mereu ca sa fiti iertati.
Dupa care Dumnezeu a disparut. Petrache Lupu si-a urmat calea si s-a dus la stana.” Ne-o tot îndrumat EL, prin Petrache Lupu, să ne îndreptăm, moralizăm între oameni și-n spiritualitatea vremii  de pe aicea, de o urma. Nici atunci nu s-o făcut mare vîlvă, c-o venit Dumnezeu pe Pămînt, Creatorul ce ne conduce viața. Și nici ulterior, ci din contra, încet s-o stins cam de tot, pînă azi, nici nu se mai știe decît poate foarte răzleț.

1475.MOŞU - 31 mai 1935 -

  Nu mai mîine nu-i poimîne, Ziua cînd EL o hotărît după o lungă pauză să ne vizitere iar pe noi pămîntenii, creaţia SA. Încă de pe vremea lui Moise nu s-o mai întîmplat aşa minune şi nu în Orientul apropiat ci aici la noi. Printre conaţionalii noştri şi nu o dată ci de  mai multe ori lămurindu-ne cum e de făcut în a nu-L mai nemulţumi.
   Petrache Lupu pe 31 mai 1935 şi ulterior încă de alte dăţi în  împrejurimile Maglavitului, L-o întîlnit pe MOŞU. Dumnezeu, Însuşi, Singurul Responsabil de noi vii de pe Pămîntul SĂU. Creatorul, Programatorul nostru şi a Tot ce ştim şi nu ştim.
   #  In ziua de 31 mai 1935, era intr-o vineri, trecand Petrache Lupu in dreptul a trei buturugi din padure, i-a iesit in cale "un mos" cu barba alba si lunga pana la brau, mustati foarte lungi si impreunate cu barba. In loc de imbra­caminte avea peste tot numai par alb ca matasea, care ii acoperea corpul pana jos la degetele picioarelor, ca un fel de sarica ciobaneasca. Sta in aer, la vreo doua palme de pamant. De la el venea un miros asa de frumos cum nu se intalneste la nici o floare de camp sau gradina - ceva care aduce cu mirosul de smirna. Mosul i-a spus: "Nu-ti fie frica. Sa te duci sa spui la lume, la parintele, la primarie si la bise­rica, ca daca oamenii nu se potolesc, daca nu tin sarbatorile, daca nu se lasa de rele si daca nu vin la biserica, atunci, foc, atunci le rup muncile." #
   Îndrumarea SA de atunci, a fost urmată de ceva îndreptare vizibilă în jurul acelor locuri omeneşti. Dar în rest şi în lume ioc şi EL o aflat şi-n scurt timp i-o transmis lui Pertache că-şi ia mîinile de pe omenire. Şi aşa o fost urmînd cel mai goaznic război din toate timpurile. Şi nici acum nu nu-i mai bine fiind fără îndreptare şi EL. Îndreptarea dorită de EL atuncea nouă şi acuma e moralizarea în societate şi familii şi să-L ştim măcar bine şi corect. Se împlinesc 77 de ani şi oare cîţi ştiu de astă sărbătoare în cinstea LUI şi a noastră împreună cu EL?

1358.Nici amintită

   Nici acuma după cca.77 de ani, nu I se recunosc LUI, acele veniri pe pămînt românesc, cu îndrumările de îndreptare şi recunoaştere a SA, EL Divinitatea Însăşi. Nici nu am cuvinte, despre aşa nedreptate şi urîtă urmare, de cum îI întoarceţi spatele, însuşi LUI Dumnezeu. Îs fără replică dacă aşa josnici sînteţi, treba LUI ce vă face că meritaţi, sînteţi nişte nedrepţi jalnici!
   Ştiu pentru că nu va spus pe faţă că aveţi credinţe mincinoase, ce-L dosesc şi-o fost Domn cu voi. Dar totuşi v-o durut de ce n-o amintit despre minciuna isus şi minciuna sf treime, aiureli. EL nu v-o combătut pe faţă neruşinarea religiei voastre şi v-o mai lăsat în pace să fă veniţi în fire, dar voi nu şi nu. Cu nedreptatea încă şi acuma defilaţi în lume fără EL cu minciuni, falsificîndu-I LUI Titlul Suprem prin hîde închipuiri necurate.
   Şi lucru şi mai urît poporul SĂU prin lume nu-şi exprimă indignarea de aşa nedreptate faţă de EL, nerecunoscîndu-I nimic din acele vizite. Parcă nici n-o fost, ni s-o năzărit, zic nedrepţii în cor şi chiar unii mai parşîvi zic c-o fost chiar isus cel oale şi ulcele, necuratul stră-strămort. Nu mai am cuvinte de aşa prostie strigătoare la CER.
   Cu aşa religii prin lume e şi normal ca EL contestîndu-le existenţa nedreaptă pentru noi şi-n faţa SA, omenirea s-o molipsit şi-i evită. Îndreptarea se va face fără acei mişei religioşi ce-L ascund pe EL în spateale unui necurat vechi mort. Minciuna la rang de religie, fain a ajuns creştinismul hîdă nedreptate-n lume.
   Într-adevăr EL prin lume vizibil printre oameni nu s-o mai arătat, ci doar atunci (1935) şi foarte mult timp mai înainte lui Moise. Şi I ne închinăm unui ne-fapt, nu avem decît credinţa că EL există acolo SUS în CER . Şi va face dreptatea odată pentru totdeauna şi-n lumea oamenilor încă nedrepţi şi minţiţi cu neruşinare.
   EL nu vrea să ne mai pedepsească direct, ci-şi întoarce faţa de la noi şi nevoile toate şi rele şi urîte ne pustiesc în lipsa LUI de pe aici. Că nu-L dorim cum se vrea SUS şi nici îndreptaţi, moralizaţi nu sîntem şi-L dezamăgim incorpore de mult timp. Şi după interveţia SA fără mare efect decît pe moment atunci, şi repede uitată, acum nici amintită, nu-i?!