4224..Doar SUS.

  În condiții prielnice, îmbietoare, mai ales după strașnice opreliști și nedorite împrejurări, ne pornim chiar și pe străine. Dar tutelare concursuri de împrejurări în direcții ne mai pomenite în viața nostră obișnuită nu numai de curînd. Ci dintotdeauna, aflînd alte trăiri și chiar primejdii, de nu-i acătării comportarea pentru acea nouă conduită de cale de urmat.
  Nemulțumind atît pe acei îndemînatici cît și pe noi însine, dar nu-i bai ne vom da la cale cu alte prilejuri, sperăm în mai bine. Că-i de unde, dar și să vrem cu tărie și să ne adaptăm cerințelor noi pentru noi cît și restul vom fi cît mai cu adevărat de luat în seamă. Cînd ni se va da prilejul cu adevărat demn de omenia care cu toții o vom demonstra în cunoștință de cauză dreaptă
  Nu pe bîjbîite ci-n conlucrare cu ceea ce trebuie să fim cu toții de la acea dezmeticire în vedere Doar SUS.

3556.În aflarea binelui, utilului și frumosului din noi, natură și de EL

  Natura ne întîmpină mereu nemărginită, îmbietoare, desăvîrșită, chiar de omul. S-o mai amestecat ici și colo doar cum ni-i permis, ea-l tolerează încă. Dar și noi cu bun-simț și respect să ne aliniem regulilor ei, îngăduitoare oarecum. Mediul înconjurător ne îmbată cu frumuseți de ni se pare că-n rai am picat. Așa deodată fără să fi murit, ehei și ce-l mai important nici mare lucru nu am făcut să fi meritat.
   Că-n fața SA tot necredincioși și nedrepți între ceilalți sîntem, dar ne tot dă avansuri. Ne tot creditează doar om băga la cap să-I mulțumim corect Cui trebuie. Ne mai greșindu-I niciodată, uitînd nelegiuirile toate și acătării să pășim în viață. Învățîndu-ne demni și corecți odată pentru totdeauna, oameni să-I fim și să fim. Cumsecade oameni între oameni și-n împrejurările date nouă să ne susțină.
  În aflarea binelui, utilului și frumosului din noi, natură și de EL cît mai Adevărat Cine E.