Intoleranţa în orice direcţie a socialului e inaceptabilă, nici în ordinea socială, nici în dreptate şi nici înspre civilizarea societăţii în general, totul trebuie făcut cu tact, cu răbdare, da, e greu sîntem apucaţi, firi nerăbdătoare dar suferă alţii neînvăţaţi încă cu progresul astfel închegat, trebuie să-i înţelegem cu echilibru, să ne coborîm la nivelul lor intim şi needucat încă, să nu-i forţăm de încă nu se vrea binele şi frumosul nostru modern să-l accepte.
"Pe baronul Ernest de Seilliere îl irită la doctrinari vorbele mari ca dreptatea, ordinea, civilizaţia. Cuvintele acestea le socoteşte foarte nobile deoarece includ speranţe ; nu devin periculoase decît dacă aceste speranţe ajung exesive şi nerăbdătoare. Nu trebuie osîndiţi decît cei care abuzează de ele pentru a masca naturismul lor funciar şi a pregăti în realitate nedreptatea, dezordinea şi retrogradul"(Nicolae Steinhardt).
E de discutat cu toate că mie unul nu-mi prea vinea a discuta despre o mediere pentru că nu ştiu cum e de făcut între întoarcerea la EL şi lumea LUI şi cea cei pe pămînt în cadrul spritualităţii pestriţe divers înţelese şi neînţelese ce domină azi lumea noastră fără un numitor comun spiritual ci o dezordine totală, o brambureală fără cap şi fără coadă în acest aşa de vast domeniu diriguitor, dar de neînţeles cu adevărat, corect, ferm şi în ajutorul omenirii să fie.
EL nu vrea nedreptate în relaţiile dintre oameni, deci îndreptare, echilibru, bună înţelegere şi încet încet, EL Creatorul nostru al tuturora şi a Universului în care trăim pe pămîntul SĂU, să-L înţelegem corect, adevărat fără sincope în relaţiile noastre cu EL şi Lumea SA, pentru început ; ulterior să-L urmăm într-o nouă construcţie umană pe planeta SA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu