Răspunderea nereușitei în orice facem ori vorbim, o purtăm doar noi înșine. Nu putem, nu avem voie, de sîntem oameni adevărați, să dăm vina pe alții. Ori pe împrejurări, că să vezi, c-o fi c-o păți, nu, da știu nu e simplu de admis. Înfrîngerea e înfrîngere, ca și acuma, ieri seară turcii au înfulicat-o înfrîngere la ei acasă de la ai noștri. Mingea e rotundă și cine-i mai bun, învinge, de albitrajul e corect în orice condiții. Asta e, dar în viața de zi cu zi, albitrajul nu e corect, mai ales la noi acasă, vai de mama noastră!
Și nu numai la noi acasă, ci și-n lume, nedreptatea are glasul mai dehai (mai tare) decît dreptatea. Și învinsului în general îi place adevărul consolator, în cel mai rău caz și din urmă. E greu cu noi oamenii, greu ne dăm la cale, catîri în toată regula, încăpăținați. Chiar de vedem dandanaua făcută, greu ne-o asumăm, de dres s-o dreagă alții. Halal gîndire, vorbe și fapte de nedrepți ordinari și totuși trebuie să ne revenim din temelii.
