3559.Cred deocamdată lipsă la apelul SĂU

  Nu ni-i tragică viața, de sîntem dedați cum e, firească, demnă știindu-L cum trebuie.  Deci potoliți, cumsecade între oameni cu adevărat oameni, respectîndu-L, simțind asta. În raporturile vieții cu tine, aflînd cum stai de bine în raport cu EL, oricînd căutînd. Să nu-L supărăm și defel de s-ar putea, e nevoie de preocupare și EL interesat de noi.
  Într-o conlucrare benefică în aflarea trebuinciosă de comun acord, cu adevărat. Cum trebuie, zic dar nu știu ne avînd repere de comparație, complet singuri aici. Și EL Acolo undeva se ține oarecum de capul nostru înspre îndreptarea preconizată. Din mersul firesc al vieții nu singur și de capul tău, ci implicat cu ai tăi, ei oarecum.
  Ne implicați direct și oarecum prin noi, dar ne păsîndu-le prea mult, nu-L știu. Ca și restul omenirii, cred deocamdată lipsă la apelul SĂU de s-ar face cumva, nu știu?!

3059.Nu mai este, ci sporadic ici și colo prin lume

  Adevărat, nedrepții au necazuri ce nu le înțeleg, neîmpliniri și alte greutăți în viață. Și nu-i pricep pe acei mai deosebiți, potoliți, împăcați cu ei însăși, ce au calea lor. Mai altfel și mulțumiți oarecum trec prin viață, neatinși de nevoile ce le percep ăștialalți. De asta și sînt semne de întrebare la care oamenii obișnuiți nu găsesc răspuns. Ei cu de toate felurile de opreliști trăiesc și alții-s feriți, de ce?
  EL ne cere concomitent cu potolirea în viață și cunoașterea LUI, de-i posibil. E totuși de remarcat ceva, doar de cca. un veac EL ne cere să-L știm bine. Cu adevărat Cine E și să ne debarasăm de cîte altele ce nu-L cuprind cu adevărat. Pînă atunci ne era permis și încă este permis acelora doar învechiți în necunoașterea SA autentică.
  Și-n vechimea erelor de mult trecute EL la fel de strașnic cerea supunere poporului SĂU. De atunci, ce azi nu mai este, la nivel de nație, ci așa sporadic ici și colo prin lume împrăștiați. Unii și alții ce-L știu cu bine, căutîndu-I calea corectă, într-o conlucrare cu EL oarecum, cred.