4348..O vreme doar.

  Trebuie lămurit mai întîi în totalitate cît mai corect Vechiul Testament, bineînțeles cît ni se va da voie. Atunci cînd vom începe acea înnoire de care-i vorba de atîta timp pe aci, lămuriri ce sînt necesare în schimbarea. Rescrierii acelor începuturi de știut cît mai la zi aduse-n priceperea noastră ne străină de cîte și mai cîte nepotriviri cu ceea ce ne-o dat.
  EL voie a ști, cu argumentele științelor confirmate cu de amănuntul și fără tăgadă-n timpul și spațiul cunoașterii. Ce ne edifică ca oameni în tot mai amplă măsură, cum de altfel și EL ne dorește o dată pentru totdeauna. Conștienți de EL și noi acătării, astfel și despre Moise e de aflat ce și cum, că arheologii evrei, intrușii de azi, conștientizați unii de însăși ei însăși.
  De falsitate demersului lor naiv, neagă fuga din Egipt și toată tărășenia?! Dar poate cerința lui Iosif o fost generalizată la întreaga nație înstrăinată acolo o vreme doar?

3987...Chiar să le facă și coarne.

  Cred că mi se va da voie la unele speculații, voi simți la final de am căzut pe adevăr ori ba. Mi se transmite că nu, totuși îi dau înainte, poate reușesc, țineți-mi pumnii! EL după acel episod nefericit destul de tras de păr doar, doar o fi cu lapte și n-o fost să fie. Dezamăgit tare de noi oamenii, tare nerecunoscători în așa lume în care EL s-o tot zbătut. A-i scoate cu basma curată cam orice făceau poporul ales, dar de-i dai nas lui Ivan el se suie pe divan.
  Și cînd o fost prea plin cu necuviințe răbdatul SĂU o dat pe alăturea și și-o întors fața cam cu totul. Și pe lungă perioadă fiindu-i lehamite de noi oamenii în general, cu toate că nu toți îI și greșisem. Dar așa eram atunci priviți, aleșii nu trecuseră proba binelui și aleseseră răul, nevoile. Fiind în afara legii date după așa neținută înțelegere cît ar fi vrut EL de tare, așa o fost amarul era de tras încă și azi.
  Dîndu-le voie la cam ce le trecuseră prin cap omenirii descătușate la nelegiuiri chiar să le facă și coarne.