Chiar de am vrea nu putem fi nepăsători prin viață, așa ni-i firea de oameni. Demni și buni între noi să fim cumsecade și cu dreptate conlucrînd întruna. Că mai obosim și ne plictisim uneori e firesc și asta, viața ne încearcă, dar vin bucuriile. Trăirile adevărate pline de miezul simțirilor omenești curate, clare de bine și util. Nouă și altora, mulțumindu-ne parcă mai mult fiind darnici și cu încredere în oameni.
Ne surprinde plăcut inteligența discretă, remarcată parcă din întîmplare. Deosebit de interesantă pare, cînd nu-i țipătoare în cale să dăm fără ocol de ea. Așa-i și cu EL, E discret în viața noastră nu-i în cărare, dai cînd nu te aștepți. Și-i de folos mai mult decît poți crede, că de regulă nu-L credem. Ni se pare de prisos, tot amintit de unii și alții cu ostentație, agresivă, de ajungem să nu-L mai vrem.Parcă avem de ales, sîntem naivi, așa am fost lăsați de EL să fim, departe de EL. Ne știindu-L mai defel, confundîndu-L prin nedreptatea ce ni s-o făcut cu cîți neaveniți. Necurați și morți de-a binelea fără nici o hasnă pentru cel ce are nevoie cumva.
