3224.Conlucrînd cu adevărat în limitele cerute și aflate în timp și spațiu

  Ni se atrage atenția încă din vechime asupra îndepărtării de cerințele SALE date nouă. Nu le pricepem, nu le înfăptuim și părăsiți plătim prin diverse necazuri și suferințe. Chiar și moartea ne paște înfricoșîndu-ne de nu ne revenim corecți să fim în fața SA. Prin lumea naturală și între oameni și cu EL conlucrînd cumsecade, demni și sinceri.
  Că-i dat omului să fie pe Pămînt să trăiască nu de florile mărului ca animale cu gîndire. Și spirit Divin, ce nu sînt ci numai omul, irosindu-și viața în toate felurile ne gîndite corect, că avem datorii. În primul rînd în fața LUI, să-L respectăm și asculta îndeplinindu-I cerințele date. De îndreptare între oameni cumsecade, cu binele în față mereu între noi și-n natură.
  Oriunde și oricînd văzîndu-ne de ale noastre toate cele corecte de îndeplinit nu anapoda. Cu EL știindu-L corect și cît mai bine aflîndu-L cît avem dreptul, conlucrînd. Cu adevărat în limitele cerute și aflate în timp și spațiu.

2949.Omenește să ne comportăm, ca să primim la fel

  E de gîndit cînd ni se tot atrage atenția să ne îndreptăm, nu-i luăm în bășcălie, ci căutăm. Îndreptarea, chiar de nu pe față imediat, dar în timp, lămurindu-ne de așa ceva. Folositor oriunde-n societăți, omenește să ne comportăm, ca să fim tratați la fel. De multe ori ne comportăm de ochii lumii într-un fel și-n realitate simțim altfel. Și se vede, lumea ne simte că sîntem prefăcuți, chiar de în bine, dar nu sîntem noi.
  Ne forțăm, ne ambiționăm să părem ce nu sîntem, ar fi de dorit să ne schimbăm cu totul. Nu de mîntuială, de fațadă, ci în adîncul ființei să ne simțim drepți și corecți. Deci să ne lămurim o dată pentru totdeauna să ne moralizăm integral, intim și în afară. Om în toată firea, demn și neprefăcut de împrejurări, ci adevărat. Prefăcut mereu cumsecade și așa să dăinuim cît vom mai fi.
  Sînt unii așa de suciți și de capul lor, nedrepți în cam toate cele, că-i greu să-i și contrezi. Nu-i prinzi șpilul, se fofilează, caută nedreptatea și nu-i de găsit corect. E pierdut și are numai cînd îi vine vremea necazuri gîrlă, nu știe ce să facă atunci!