2443.Calm cu curaj, clar, că EL ne știe dinainte gîndul

  Că în cadrul aflării LUI corecte ne străduim în cîte forme de mulțumiri, rugăciuni și altele doar LUI adresate. Important să fim sinceri, chiar de avem nemulțumiri și strașnice necazuri, calm cu mult curaj. Și cît mai clar, cu toate că EL ne știe gîndul dinainte, dar ne dorește exprimarea noastră. Cu vorbele noastre cum or fi și-n gînd de vrem, ori în șoaptă, sau cu glas, nu contează, e să fim noi înșine în fața LUI.
   Că în societăți nedrepte organizate dictatorial se poate supraviețui demn. Doar năzuind spre libertate sprijinită pe morală aplicată ferm și pe credința în EL. Și fără discuție se izbîndește încă cu succes, că-n fața SA, totu-i altfel de dorim sincer și cu tărie. Și echilibrați în existență cumințîți, deci cu bun-simț și binele între noi oamenii.
  Că ne dorim fericirea noastră și a familiei, cel puțin, dar nu întemeiată pe spatele altora. Pe nenorocirea unor oameni și aplicînd fărădelegea nedreptății actuale din lume. Și de la noi parcă mai abitir încălcate drepturile omului, în frunte cu clasa conducătoare, nesimțită tare.

1750.Ne facem că nu pricepem, că putem fi ca ei

   Ne sînt adresate atenționări cînd îL interesează îndreparea de care nu dăm dovadă. Și atenționările îs un fel de trageri de mînecă, expunîndu-ne necazurile altora. Să tragem concluzia că de nu ne revizuim felul de a fi, ca ei ajungem. Nu că ne bucurăm că nu sîntem noi aceea în desnădejde, că-s părăsiți de EL. Și ne facem că nu pricepem, că oricînd putem fi ca ei.
   Depinzînd de noi în întregime de ne îndreptăm, ori ba și părăsiți vom putea fi oricînd. În desnădejdea crudă cu viața noastră și poate și a apropiaților. Ce unii suferă pentru ei, dar unii și-n vederea atenționării altora, ori și, și. Numai EL știe și noi unii de ne putem învrednici de asemenea demersuri. Însemnînd că-L știm oarecum și putem avea rezultate în îndreptarea cerută și mai departe.
   Să ne zbîim de pomană la dezastrele altora, ne facem un deserviciu. ÎL supărăm că îndreptați nu sîntem. Și nici nu învățăm nimic din acestea, ci ne va părăsi și vom cunoaște pe pielea noastră suferința. Și poate tot degeaba că minte nu avem și nici învățătură de bine nu primim.
   Refractari la tot ce-i îndreptare și cunoașterea adevărului SĂU, pînă nu mai putem. Și-ntr-un tîrziu se poate ca unii să primească informații utile celor vii, ce vor rămîne aci. Și de va fi careva demn și înțelept pe deplin, înțelegînd nevoile noastre în raport cu EL. Urmîndu-le rezolvarea cum pot cum nu pot și e ceva în schimbarea ce se prefigurează.