Am un căţel zburdalnic, ce l-am luat de lîngă un padoc unde se ţin maidanezii, a crescut pe lîngă gospodărie în libertatea ce i-o permitea gardul curţii şi grădinii unde mai convieţuiesc încă cîteva animale, a venit deochiata perioadă a rutului, şi căţelul înebunit, nu m-am ocupat de dresarea sa, ci cum la dat Domnul, un animal oarecare, a început şi a reuşit să evadeze din gospodărie, mai revenea la mîncare şi oarecare recuperare şi iar şi iar în libertatea totală.
Nu am reparat acele găuri în înprejmuiri, aşteptînd să-i treacă, da de unde, rutul a trecut dar el dorea libertatea şi făcea şi pozne prin vecini, nu mi-au reproşat nimic, dar vedeam obrăznicia sa şi nu-mi plăcea, începeam să-mi fac probleme de limitare a libertăţii lui, cînd hopa, se vede că un cetăţean l-a reclamat şi au apărut hingherii şi era cît-pe-aci să-l înhaţe, dar a scăpat teafăr cu o fugă prin alte grădini, îL rugasem în prealabil să mi-l aducă acasă teafăr.
Şi mi la adus, l-am priponit în lanţ, un timp năuc a stat cuminte, acum se smuceşte ; aşa-i întotdeuna cînd nu ştii să te opreşti la timp, şi să te mulţumeşti cu cît ai, chiar de-i greu de suportat morala socială la oameni şi între oameni la fel înfrînarea, bunul-simţ, conduita etică bună, adevărată şi EL şi Lumea SA te rabdă mult şi bine de nu ai tare moştenite din înintaşii de sînge şi te-nfrînezi corect cum doreşte EL şi Lumea LUI.
De ce te rabdă chiar de nu-L ştii şi nici pricepe încă, pentru că sînt destui de îndreptat moral, e plină pînă la refuz lumea şi dă şi pe alături de nedrepţii moral, imorali, răi, urîţi, mîrlani, şmecheri, leneşi, lichele, desfrînaţi şi cîte şi mai cîte nerozii de care sînt capabili oamenii de azi şi de cînd e lumea asta de pe planeta SA, creaţia LUI şi a Lumii SALE, progamată să-L urmeze, dar ţi-ai găsit cu noi oamenii, ce avem şi gîdire şi spirit de la EL şi am buiecit imediat, ca şi obraznicul meu, cînd au dat de slobozenia lumii pusă la dispoziţie de EL şi Lumea SA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu