4363..Derutată-n năravuri.

  Să nu ucizi nici măcar o vietate oarecare, deci să nu-I încalci legea SA dată nouă, spre cunoaștere și aplicare întocmai. Numai de foame ori existență periclitată în general, de nu poți altfel oricît a-i vrea corect, deci în cazuri extreme, cerîndu-I și atunci doar LUI. Ajutorul scontat, vei afla răspunsul trebuincios la vreme, urmîndu-l vei fi astfel om și-n perspectivă și ai tăi cu tine împreună.
  Dobîndi-vom relații corecte prin lume, chiar de ne vom simți oarecum stingheri, neînțeleși, chiar nedoriți și cîte și mai cîte. De-a valma într-o lume incorectă dar totuși aflăm ocrotire inexplicată, cît încă nu-L vom afla măcar cît de cît bine. Ținîndu-ne de un fel acătării de a fi. Cum simțim și ne dorim din ce în ce mai desăvîrșiți a ajunge, chiar de sîntem oarecare într-o lume neputincioasă.
  Și plină de greșeli, după ureche dusă spre nicăieri de cînd lumea asta fără Căpătîi, încă tare derutată-n năravuri hîde și netocmită.

4000...Mai dihai dedați la nesăbuințe.

  Deci nu sîntem la nimereală o creație a naturii Pămîntului, ci pe Pămînt dar ca orice-i făurit. Cu Cap de pe aicea și noi o vietate dar mai aparte cu gîndirea dată cum n-o au alte făpturi terestre. Într-o conviețuire și c-o spiritualitate ce ne întreține de SUS viața înspre o cunoaștere. Ce nu-i finită încă, ci-n timp și spațiu cînd va fi să fie, vom afla cînd ne vom afla și noi.
  Mai acătării cum porniți sîntem a fi, dar ne-am împotmolit în hățișul neputințelor. De tot soiul, umane, dar ce nu ne fac cinste între noi, în natură și mai ales în fața CER-ului. Ce încă nu și-o aflat, și-I nerăbdător Îndelungrăbdătorul, treaba pentru care-I și pe aicea nu degeaba. Ci împreună noi și EL, de fapt mai bine zis EL și noi să-L urmăm, dar ți-ai găsit cu noi așa neîndemînatici.
  La bine și util, nici cînd și de frumos, ce-i așa o raritate, mai dihai dedați la nesăbuințe.