1468.Vor dori să-L ştie corect

   Chiar de eşti din poporul SĂU încă pe acest Pămînt, tot ai şi mai multe examene de trecut, mai altfel ca ceilalţi. În unele intri, în altele nu, preliminarele nu le iei. Şi totuşi EL mai are încredere în tine, cu toate că eşti înglodat în uliţa satului uitat de lumea LUI. Pricepi cîte ceva, învăţata-i multe, dar nu esenţa vieţii, e încă departe de gîndirea ta rămasă, străină LUI.
   Şi cu toate acestea, mai face eforturi să te-ndrepţi, măcar onorabil moral să fii, te şi miri că fără să vrei nu mai eşti tu, nătîng şi limitat. Cu toate că ceva glagorei mai ţii, evident eşti emancipat în lumescul aşezat oarecum, dar LUI tot dator vîndut, neînvăţat. Dar totuşi nu pricepi de ce te afli-n lume. Şi aşa mirat, nu în aparenţe eşti curat, te tot duci pe-o rînă în groapa comună a nepricepuţilor SĂI.
   Desigur cine nu se simte fericit în astă lume, nici dincolo nu-i merge. Aşa că reflectaţi drumeţi glumeţi cu ale LUI, nu-i de glumit, ci reveniţi-vă domol şi îndreptaţi-vă de pute-ţi. Că aprigă-i existenţa în ţara SA, Pămîntul în întreginea LUI, de nu-L ştiţi. Şi nu are de ce să vă fie frică cît îL ştiţi a cunoaşte şi respecta cuviincios măcar.
   Se întreabă unii cum de sînt despărţite raţiunea şi credinţa, nu-s dar nu se şti adevărul, asta-i supărător. În realitate ce-i implicaţi adînc în cunoaştere nu-s miraţi de existenaţa SA şi-o simt, poate la fel de pregnant ca cei ai LUI. Şi la fel de mult se feresc lumii să-i transmită astă veste, nepregătite-i lumi, că-i straşnic nedreaptă şi necuviinciosă LUI. Dusă cu zongora-n hlizîte stări lumeşti ce nu-L simt şi nici EL, de ele-i lipsă.
   Celor ce nu-L cuprind cu gîndirea asta omenească cît ni-i dată şi vor să afle despre altele de ale LUI mai deosebite-n lume. Universul de exemplu li-i tare drag şi inexplicabil nedrepţilor aliniaţi în nedreptatea LUI şi a noastră. Li se va da drumul la cunoaştere şi pricepere cînd şi ei vor dori să-L ştie corect şi îndreptaţi în viaţă. Unii cunoscători doar al NT, ca şi cînd cunosc să gîngurească doar înspre EL cam tehui de cap şi cu pretenţii, să se urce înspre EL pe scara adevărului SĂU, îndreptaţi şi mai vorbim.

1371.Timp de reflecţii

   Activitatea e mai folositoare decît răbdarea în necunoaşterea de azi. Chiar de uneori mai şi greşim în necunoştinţă de cauză, ne şi revenim cum simţim că am încălcat ceea ce nu stăpînim în îndreptare. Cum, simplu, se întorc nişte condiţii îngăduitoare împotrivă. Şi imediat trage-ţi pe seamă, cuminţindu-te cît poţi de repede şi complet, luînd în calcul toate cele. Şi eventual retragete un timp de reflecţii şi liniştit cu atenţie fii observator a tot ce ţi se pare că L-ar fi putut nemulţumi. Nu-i de glumit cu EL de încă nu-L ştii bine.
   De nu rişti poţi perde totul, tatonări în vederea înfăptuirii unor  necesare realizări. Să nu facem prostii, asta-i cel mai necesar. Şi ducînd o existenţă nedreaptă, ne dăm seama de îndreptarea dorită SUS şi după un timp de aşteptări deşarte, ne luăm inima-n dinţi ş-o rupem cu prezentul şi trecutul urît şi rău. Şi căutăm a urma o cale bătătorită şi de alţii, adaptînd-o petru nevoile noastre înspre bun-simţ, cu binele înainte şi să-L ştim cum se cuvine.
   EL are preştiinţa răspunsurilor noastre, dar nu intervine să ne influienţeze. Ne lasă de capul nostru pentru a ne învăţa minte, cînd îI greşim şi ne părăseşte în necazuri . Doar  aşa ne vom conştientiza de cum trebuie să ne comportăm şi să nu-I mai greşim.
   Cu toate că-n alte zări înstrăinarea de EL e mai accentuată. Omul însuşi se consideră îndreptăţit în a se comporta ca un zeu. Aiureli de nedrepţi ce ne costă în existenţă. Printre rele-s şi bune, moralizarea, să fim fără ură şi frică. Dar e rău să nu avem milă şi dorinţă de îndreptare corectă. Cu dragostea mai uşor, că nu-i priveşte pe ceilalţi, ci doar pe tine cum ţi-o distribui în existenţă.
   Trebuie cunoscută bine natura, mediul înconjurător de pe Pămînt şi doar atunci să îndrăznim cu respectul cuvenit, a ne folosi de ea. Şi-ntr-o conlucrarea strînsă, fără excese dăunătoare. Că nimic nu ne apără de propriile greşeli şi plătim şi nu ne convine.
   De sîntem morali şi ştiindu-L corect nu cădem în greşeala teroării şi nici a anarhismului, ferindu-ne într-o viaţă liniştită.