2909.Îs peste toate ne afișate ci doar încă visate

  Nu ne pasă de vremea ce trece vine peste noi și înapoi, ne ia în răspăr, nu o vedem, nu o simțim. Ne pasă de altele ce-s peste toate ne afișate ci doar încă visate. Nu simțite oricum ar fi ci doar ne dorim a le privi și din depărtare de nu-i cu supărare. E ceva  ce i-am greșit tare și nu ne prea are în cătare, cel puțin așa pe față. Pe NV e totul posibil dar nu se pune, noi sîntem pentru acțiune la vedere.
  Cînd va fi la re-vedere, ne vom strădui, să nu-L mai discredităm, ci să-L aflăm. Acum cînd nu-L avem pe față prezent, ne dăm cu ce ni se năzare în vorbe și culori. Și alte cele materialicește cum putem pluti printre noi cu ale noastre trăiri nu prea curate. Și mizerabilă de așa nedreptate LUI și nouă, în ne aflare a căi încă ne pătrunse.
  Nu ne sfiim să-L vedem cînd nu-I, închipuindu-ni-L nu cum E Deosebit ci obișnuit ca noi. Și lași cu disprețul altora neînfricați și dîrji, ne confruntăm a pricepe îndreptarea.

2660.Nu-i luat în seamă, ci lăsat să nu ni-l dorim

   Se zice că de vreme ce toate iau sfîrșit, toate se termină prost, răul de obicei învinge. Asta că binele nu-i luat în seamă, mai deloc ci lăsat să nu ni-l dori, așa ar veni. Deoarece cum ți-i bună ziua așa ți-i și răspunsul, dai rău, rău primești, asta-i lumea. Și ca ea sîntem mai toți, imorali și nedrepți.
  Nu tot ceea ce trăim uneori e eveniment de luat în seamă, ci foarte, foarte rar. Avem ocazia în viață de a fi martorii unor fapte ce  marchează timpul, ce ne domină o vreme. Și atunci cu toate că le trăim intens nu ne dăm seama poate de însemnătatea lor în continuare. Rupturi de tradiții sociale, comportamente ce se schimbă radical. Societate ce dispare treptat în scurt timp și noi rămînem oarecum.
  Într-o schimbare mult mai înceată, o dată cu societatea luată de valul schimbării lente. Leneșe, îi doritoare de modificări bune, adevărate, drepte, corecte dar de mai departe. Să le privim, să nu ne cuprindă în vîrtejul lor haotic și drastic transformările.