3622.Ci căutînd noua cale deschisă atît de rar și aflată

  Da cu cap, dar nu se demonstrează încă așa îndreptare, ci neputința, prostia, fudulia. Cînd nu li se dă dreptul celor ce vor a-L afla cum trebuie și prin minunea botezului. Cu luare aminte înfăptuit, asupra acelui conștient de credința ce-L paște, e tare dificil încă, în împlinirea. Ființei umane, încă deocheată de cîte nedreptăți și nelegiuiri, dezmeticirea lucrînd.
  Cu o putere de SUS, ce se va răsfrînge ne îndoios și asupra celorlalți, cu precădere cel în cauză. Luînd cunoștință cu nefirescul SĂU, devenit firesc de se-nvoiește cum trebuie cuprins. Din acel moment cu desăvîrșire alt om de poate fi, că încercările-s deosebite și necunoscute. Între oameni ci-n descoperiri noi și benefice tuturora de se-ncred cu precădere.
 Ne mai achiesînd nedreptății ce I se face, ci căutînd noua cale deschisă atît de rar și aflată.

3095.Nedrepții SĂI și ai noștri nelegiuiți, ce ne încredem foarte ușor în false închipuiri

   Ne croim viața unii mai cu cap, în trăiri sigure, ce le credem și cei din jur confirmă. În domenii de cunoaștere, recunoscînd că de SUS nu ne e îngăduit orice pe Pămînt. Subjugați unor reguli stricte-n desfășurarea lor ce le vom afla în continuare. De ne vom dezmetici cum trebuie între noi îndreptați și-n fața SA cumsecade.
  Alții se încumetă a îndrăzni că știu deja ce și cum e viața și altele ce-s pe Pămînt diriguitoare. Ce ne călăuzesc în existența asta nesigură, de capul nostru fără a ține cont încă de anumite cerințe vii nouă. Sînt și unii cu credință în ceva nedeslușit, ci aproximat în neștirea ascunsă a LUI, bîjbîind cu tărie. În ceea ce-i la îndemîna nedreptății încă tare și mare fără EL și noi cum ar trebui.
  Închipuindu-și necurații la îndemîna CER-ului, ce-L dirijează, aiureli de tontălăi. Ce se cred isteți de dau în gropi cînd e vorba de EL și Lumea SA, strașnic ascunsă nouă. Nedrepții SĂI și ai noștri nelegiuiți, ce ne încredem foarte ușor în false închipuiri.