Oameni normali și-n toată firea se simt faultați de atîta neputință și nedreptatea de la tot pasul, nici nu mai vorbim de imoralitate. Fărădelegea instaurată pe spatele tuturora, fudulă și nepăsătoare, oare pînă cînd? Că-i vreme nu glumă de cînd s-o uitat de EL și noi omenește să ne fim între noi, natură și-ntr-o colaborare cu EL. Și Lumea SA ce ni-i tot așa îndepărtată de cînd ne știm, nedesăvîrșiți, că nu-i cum așa cum tot nu ne găsim rostul.
Firescul dat, nu-n rîsul-plînsul de azi și de cînd lumea asta năbădăioasă, de nu-i mirare să fii acreditat nerod, că nu-i ești alăturea. În necuviința ajunsă mare și tare unde nu te aștepți și-ți găsești cu cale căutînd îndreptarea și dai peste nerușinarea poponeț. Colea scîrnăvia cată obraznică să-ți dea lecții de conduită strîmbă ca ea și i se pare drept și acătării în așa înstrăinare continuă.
De nu mai știm care-i dreapta și stînga, năuciți de-a binelea, dar se zice de bine, chiar de ne cutremurăm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu