3968...Interesat de toată recunoștința

  Sînt și oameni deosebiți, destinați să-L afle și slujească, chiar și-n așa neputință. Generală și necunoaștere a LUI corectă, poate se vor dumiri de vor căuta cu tot dinadinsul. Și-L vor afla cum trebuie determinînd și pe alții înspre direcția bună a SA cu noi. Să-L urmăm mai acătării în timpul și spațiul acordat, cunosc astfel de porniri la tineri confirmați oarecum.
  Nu-i mai știu cum au evoluat pînă azi, totuși acei chemați să-și dea cu părerea și să-i îndrume. Pe calea credinței, erau plăcut impresionați de strădania ieșită din comun, a respectivilor spre credință.
   EL E tare doritor, pe bune nu pe degeaba, de slăvire, de închinare și celelalte în legătură cu relația noastră cu EL. Cum ne-o tot dorește îndeplinită fără tăgadă și sinceri interesați, mulțumindu-I. Preamărindu-L cît mai cu aplecare și cuviință chiar îndărătnică pentru a-L mulțumi.
  Întorcîndu-ți ție o stare de euforie, fericire și bucurie fără margini, ce-o afli. Cînd te implici cu adevărat semețindu-te a-I fi pe plac sincer interesat de toată recunoștința să-I arăți.

1935.Acesta reacționînd, părăsind lumea

   Iadul e în închipuirea nedrepților să le slujească tărășeniei lor hîde. Ori mai bine zis au reușit întorcîndu-I spatele, adevăratului Dumnezeu. Acesta reacționînd, părăsind lumea, cu necazuri tot mereu pedepsindu-ne, că-i iadul aici. Grație nevolnicilor ce se dau rotunzi cu prosia lor, continuă. Și nu au de gînd să se îndrepte prea curînd, de nu va lua tot EL măsurile ce se impun.
   Și nedrepții cunosc că harul SĂU, e greu de aflat și totuși, nu se învrednicesc. Să se îndrepte, cumsecade, dînd de greu nițel, renunță la o cale mai apropiată LUI. Și înfruntîndu-L alături de tărășenii nedrepte LUI, părăsiți plătesc ca oricare, pînă dispar nedumeriți.
   Și nu-s proști cu grămada, dar ușor de dus de nas, de nedreptatea lumii, tot îs. Cunosc multe și mărunte, dar Baza vieții, Elementara cunoaștere necesară cît sîntem pe Pămînt, nu. Că liberi să ne alegem calea, cum o fi, e limpede, dar cînd dăm prima dată de greu. De ce oare nu ne-o venit mintea să ne fi venit în fire, îndreptîndu-ne imediat, normal?