Îndreptîndu-ne să fim fără sfială, ci ostentativ doar în bine, exemple de urmat. Cum ne cum, să binevoim a ne lua rolul în serios de îndreptarea și a altor doritori. Că beneficiile ne vor însoți mereu, EL fiind interesat ca să ne fie bine între noi. Îndreptați cu bun-simț, abandonînd inferioritățile din noi, înfrînîndu-ne mereu. Că altă cale nu-i, în astă lume în care Baza vieții nu-i deocamdată, neseriozitatea-i rău de tot.
Și chiar de sînt suficiente legi, aplicarea lor ține de bunul-simț și dreptatea ce-i în mase. Împămîntenită, că altfel îs vorbe goale și mîzgîleli fără noimă. Moralizarea societății contează și aflarea LUI corectă în lume, altfel totu-i de rîpă.
Sinceri să fim în fața LUI, între noi oamenii, nu-i de folos sinceritatea, ci regula, legea, înfrînarea, dreptatea pînă-n pînzele albe. Altfel e brambureală și abureală de doi bani.
Ca și-n cazul credinței nedrepte LUI, care oricît ai fi de aplecat, nu te apără. Nu te ajută, ci EL te părăsește, fiind gelos, că te închini la morți, necurați, părăsindu-L. Și EL te altoiaște cînd ți-i lumea mai dragă, părăsindu-te la înghesuială o sfeclești neapărat.
