2382.Nu-și închipuie îndreptarea și cunoașterea SA

  În fața amenințării cu pedeapsa groaznică, anihilarea, omul nedrept. Rămîne blocat, nu-și închipuie, cauza, ne îndreptarea și cunoașterea SA. E așa de înstrăinat de o realitate bună, utilă, adevărată, nedreptatea așa l-o construit. Fără pic de respect, față de om,  bunul-simț, omul de lîngă noi, natura, nu pricepem nimica. Nu vrem să fim normali, nu știm, am uitat și trebuie reeducarea completă începută de la zero.
  Cu toții, de la cel bătrîn pînă la cel mai tînăr, de regîndit prefacerea lumii. În bine, cu morala bună și să-L știm cu adevărat, doar pe EL, ca să reușim în viață. Și în timp, vom uita frica de cel de lîngă noi, aflînd respectîndu-l normal, împăcîndu-ne și cu EL. Cu adevărat, ferm, clar, cu demnitatea recîștigată între noi și cu EL.
  Și va dispărea nedreptatea din lume și fărădelegea, și vom fi cum trebuie. Că nu ne va lăsa așa nedemni și neobrăzați să mai fim. Va face un capăt, cumva să ne oprim, cu toții dîndu-ne seama de imposibilitatea căi pe care sîntem. Nu întorcîndu-ne îndărăt, cu cei bun și util, ci cu ce-i nedrept și fără jumătăți de măsură. Ci integral ne vom vedea de ceea ce nu am văzut, să vedem și să facem bine.

1408.Împotrivindu-ne LUI

   Omul nedrept, limitat şi nu numai el ci şi-o societate nedreptăţită cîndva, se gîndeşte doar la revanşă întruna, Şi nu vorbeşte de ea niciodată, mocneşte în ea, ca ungurimea pe noi. Şi noi la rîndu-i pe ruşi şi urcaineni, ce-s la mijloc nişte nepotriviţi vecini. Deşărtăcuine-i totul de nu-L ştim şi îndreptaţi să ne căznim a fi. Toate aceste nerozii dispar într-o lume cum ne vrea EL şi  Lumea LUI. Ne vom preocupa de a fi cît mai a cătării între noi ca oameni moralizaţi şi făurind binele şi utilul nu numai nouă.
   Şi şi mai deosebit să-L urmăm, nu cum îşi închipuie unii acum, citind aceste rînduri, scalavii SĂI, ci o conlucrarea. Da, nu se ştie cum va fi, dar totuşi ceva, ceva tot întrezăresc oarecum. Avînd interese mai altfel, mult diminuate, ca acestea de azi, împrăştiaţi în nedreptăţi şi rele şi urîte fapte tot mereu. Ci preocupaţi în gîndire şi spirit, ceea ce azi nici nu ştim cu ce se mănîncă. O altă lume e-n realizare-n curînd, înlocuind-o pe aceasta perimată, deochiată şi nedreaptă pentru noi şi EL.
   Se poate zice despre puterea ce-o inspiră EL că-I dreaptă şi energică, nu se încurcă în hăţişurile lumescului deşănţat, simplă şi la obiect. Respectarea Sa prin orice-i de interes omeneşte întîlnit cît vieţuieşti. Ne căutînd medierea, superficialitatea de-a fi cu toţi, cîte bordee atîtea obicee. Nu, există o linie trasată de SUS şi-o urmăm, adaptîndu-ne din mers la ea.
   Libertatea bine înţeleasă, nu haotică şi fără bun-simţ între oameni, pentru aceea se luptă căutînd-o obişnuindu-ne a o avea corectă. De regulă împotrivindu-ne LUI, ni se pare şi sigur e aşa, fragilă e viaţa în nedreptatea faţă de EL şi imorali în societatea umană. Onoarea să fie la îndemîna oricui cu adevărat.
   Trecutul doar ca pe-o sperietoare ce să  ne ţie la distanţă de greşelile săvîrşite şi plătite odată. Şi cum e moda azi, azi ce plăteşti viu, nu trecutele glorii te vor menţine ori nu-n lume Sînt destui puturoşi de put, care munca nu le place, de regulă-s şi canalii, oribile fiinţe de nerecunoscut ca oameni.
   Sînt oameni şi oameni, nu seamănă unul cu altul, ci doar aparent, avîntaţi şi cu oarecare demonstrate posibilităţi, se îneacă ca ţiganul la mal, cînd e să demostreze ceva mai a cătării.