3438.Înfruntînd timpul, zicem că ne-o trecut vremea prefacerilor bune

  Prin vorbe și fapte ne ridicăm ori coborîm, mai puțin prin puterea gîndului. Gîndul ne duce, de fapt tatonează terenul, oarecum, urmîndu-l și restul cînd e vremea. Și-n moarte cînd e cazul, gîndul ni-o ia hăt înainte, de regulă nu știm dezorientați. Mai tare ca-n viață, fără căpătîi, Acolo ne găsim cu foarte greu locul, de nu ni l-am aflat din viață pregătit.
  Cunoscîndu-L bine și urmîndu-L cumsecade, zic acuma, că încă mai merg rînduri, rînduri. Trecătorii din astă lume, cum li-i datul mai nepotrivit LUI și nouă, dar acceptat. Totuși SUS, în virtutea unor greu pricepute pentru mine obișnuințe, obligînd de fapt CER-ul. Să ne ia în considerare și așa neputincioși de mai bine și corecta cale, străină tare încă pe aicea.
  Înfruntînd timpul, zicem că ni-o trecut vremea prefacerilor bune, corecte, demne de oameni adevărați.