2932.Bine dai bine primești, rău dai rău încasezi

  Dreptul la viață greșit înțeles, nu la viață destrăbălată, imoralitatea regulă de conviețuire? Nu, că-i degeaba existența, animalitatea ne conduce și ce oameni mai sîntem? Aiurea viața, o vreme ne fericim cu ale nevoilor primitive îndeletniciri și ele cu rostul lor. Dar în limitele bunului-simț, educați de mici, atenție părinți, nu vă dă dreptul nimeni. Să-i neglijați pe copii voștri niciodată cît voi sînteți.
  În fața LUI și a societății răspundeți și de felul cum vă achitați de această sarcină. Dificilă și prea-ocupantă cum puteți, ar fi de dorit cu dragoste și atașament pe față. Îndemînare doar spre binele omului din voi și ei, măcar respectîndu-vă oriunde. Și cu oricine de pe Pămînt, că vi se-ntoarce și ce primiți, ce ați dat, nu? Așa-i, bine dai bine primești, rău dai rău încasezi.
  Și de regulă cînd te aștepți mai puțin, cînd ți-i mai dragă lumea, de te năucește viața. Asta e, e greu de trăit netrebnic, poate doar o vreme, că-s în așteptare nevoile toate, ce te privesc.