2437.Desăvîrșindu-ne în binele făcut între oameni

  Plictiseala, neimplicarea e o formă de refuz a vieții, a cadoului SĂU către noi. Și îL nemulțumim și-n timp se adună bile negre și plătim. Mai bine contribuția fiecăruia cum poate, la opera SA împreună cu noi toți. Desăvîrșindu-ne în binele făcut între oameni, cu bun-simț, sub știrea LUI mereu. Noi de EL conștienți de-a binelea mereu, cum putem cum nu putem, că oricum nu stăm.

  Nu îmbuibați și înfricoșați de moarte și alte pedepse de SUS, ci cumsecade între noi și cu EL. Înfrîngîndu-ne teama și neputința, cu voință și răbdare în timp, cumințindu-ne. Să nu existăm dar triști, nemulțumiși de noi înșine, de micimea noastră, ci luptînd. În primul rînd cu noi înșine, învingîndu-ne inerția îndărătnică, căutîndu-L mereu vom învinge nepriceperea.

  Că înainte de a-L aborda, sîntem goi de idei salvatoare, benefice și după aceea, plini cu de toate. Știind așa deodată ce și cum e de făcut, doar să vrem să aplicăm cu folos. Înspre binele nostru și al celorlalți, cu EL împreună tot timpul.