4238..NU?!.

  E de probat, pentru a nu știu cîta oară, conviețuirea reală cu EL, în vechime pe a SA inițiativă, acuma se pare că nu importă. Ne dăm fiecare cu părerea în orice problemă mai mare ori mai mică, dar în așa capitală încercare în care. Știința și-o rupt dinții, de religii nici nu mai amintesc, de ce să nu ne batem capul fiecare cum îl duce mintea, cîtă mai e neumblată, în așa nu desuetă chestiune arzătoare.
  La ordinea zilei de cînd e lumea și așa de stîngist încercată și cu aportul SĂU cînd ni-o tot îndepărtat din fața SA. Dar azi și nu de acuma, ci de ceva vreme ne tot așteptă în plasa LUI de încunoștiințare pe șleau a LUI cu noi și a nostră cu EL. Cu toate cărțile, cîte or fi? pe față, dumirindu-ne înspre ceea ce nu dibuim a fi din vini ce să le mai lăsăm pentru vremi mai acătării.
  Ori de ne vedem cu sacii în căruță și EL și noi, ce mai contează cum o fost, o fost și basta, e să nu ne mai cauzăm noi înșine necazuri, NU?!