2095.Dar ei îs oameni obișnuiți, mai pitici decît alții

   Să nu ne bucurăm de cîte nedreptăți îs în stare, unii și alții ce ne-au călăuzit pașii cunoașterii. Învățînd din măreția lor, cei care au dat dovezi în folosul tuturora. Dar ei îs oameni obișnuiți chiar uneori mai pitici în faptele cotidiene ca mulți alții. Așa-s oameni cu calități, ce reușesc uneori să se ridice mai presus decît obișnuitul lor firesc. Peste mijlocul omenescului nostru, ridicîndu-ne și pe noi, ce de regulă nu putem deloc. Să ne depășim felul ordinar de a fi, normalitatea ni-i viața.
   De asemenea se dorește din cînd în cînd, să ne reîncărcăm bateriile, în perioade de destindere. Luînd exemplu din natură, unde ciclurile de activitate sînt alternate, normal cu pauze. De refacere și înnoire mereu în proporții bine normalizate în timp.
   Normalitatea vieții, uneori anostă, obositoare mai vrem s-o schimbăm c-o aventură. Ori altă schimbare care să ne scoată din ritmul firescului nefericit. Atunci se impune o schimbare în cunoașterea SA și ajutorul ce-l primim cu răbdare.