3973...Dăm oricui și să așteptăm de oriunde.

  Condiția umană tributară necunoașterii, nici vorbă de absolutul și nefirescul. Ci să ne străduim a ne completa cît ne revine în așa ponderare de SUS, ce ni se repartizează. Și peste unii ce se cred buni și peste cei ce se cred răi și orice-i vremea capabilă. Înspre mulțumiri și îmbufnări neroade, că de nu ne știm menirea dată din facere nici nu-i cum altfel.
  Că nu ne înțelegem cu toate că graiul e comun, e belea străveche, fiecare-și are dilema sa. De nu-i lumea cum el vrea și așa-i dintotdeauna și va tot fi pînă ne vom domoli. Fiind oamenii ce încă nu sîntem, cumsecade cu toții și de EL cum trebuie fiind. Fiind de urmat și admirat ca o pildă umană vie pentru toți și toți pentru fiecare.
  Să ne comportăm demn consolidîndu-ne binele și utilul ce-l dăm oricui și să așteptăm de oriunde la fel acceptînd.